COVID-19  •  Communication - Presse  •  Veille

Dosar de presă : relațiile economice franco-române, 2019 – 2020

Dossier de presse : les relations économiques franco-roumaines, 2019-2020

• Les échanges commerciaux franco-roumaines/Schimburi comerciale franco-române*
• Les investissements français en Roumanie/Investițiile franceze în România *
• „Oportunități și provocări pentru investitorii străini în România, într-o nouă etapă a crizei pandemice”, François Coste, Președinte CCIFER

Oportunități și provocări pentru investitorii străini în România, într-o nouă etapă a crizei pandemice

 François Coste, Președinte CCIFER

Atractivitatea România pentru investitorii străini în contextul actual 

Franța se menține de mulți ani încoace în topul principalilor investitori străini direcți în România, fiind în 2019 cel de-al 6-lea investitor străin direct. Astăzi există aici peste 2.800 de companii cu capital majoritar francez. Companiile franceze au investit în România pentru că au găsit aici o pârghie pentru o creștere accelerată pe o piață internă care nu este saturată în UE și, de asemenea, o pârghie pentru competitivitatea globală atunci când produc o parte din valoarea lor adăugată, produse sau servicii, în România. Apropierea culturală dintre cele două țări este, de asemenea, un factor de încredere pentru investitorii francezi. Astăzi, Camera Franceză de Comerț și Industrie în România cuprinde peste 550 de companii cu profiluri și de talii diverse, repartizate atât la București, cât și în regiuni, fiind lideri de piață în sectoarele lor de activitate.

Actuala criză nu anulează atuurile pe care le are România în atragerea investițiilor străine, în ciuda a 5 provocări principale,  pe care CCIFER, alături de partenerii noștri din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României, se străduiește să le depășească, printr-un dialog și o colaborare susținute cu Autoritățile. Este vorba despre necesitatea modernizării infrastructurilor, o mai bună predictibilitate și stabilitate normativă, de-birocratizarea relațiilor de afaceri cu organismele de stat, reducerea deficitului de pe piața muncii și, nu în ultimul rând, ancorarea europeană care trebuie consolidată, UE fiind pentru România o sursă esențială nu doar de finanțare, ci și de stabilitate. Pe durata aceastei crize sanitare cu consecințe economice, CCIFER este alături de membrii săi și își continuă activitatea în serviciul lor, adaptându-se la context. Prioritatea noastră este să rămânem în contact cu membrii, să înțelegem situația și nevoile lor si sa contribuim împreună atât la dezvoltarea mediului de afaceri, cât și a economiei și a societății românești în ansamblul său. De aceea, CCIFER este un actor implicat în consolidarea dialogului dintre mediul de afaceri și autoritățile publice centrale și locale.

Oportunități și provocări actuale pentru investitori în România

Nearsourcing/nearshoring

Criza sanitră ne-a arătat că sunt de preferat lanțurile scurte de aprovizionare și anticipez că multe companii europene vor avea în vedere repatrierea în Europa a filialelor situate în prezent în Asia. România, ca și alte țări estice, are calități pentru a putea primi aceste activități din domeniul producției sau a serviciilor. Iar pentru asta, România trebuie să-și sporească competitivitatea. România este bine poziționată pentru a beneficia de această tendință către relocare și nearshoring, datorită talentelor sale: tehnice, lingvistice și comportamentale și, de asemenea, datorită poziției sale la întersecția între UE, Orientul Mijlociu și Rusia. Identificarea de furnizori reprezintă, de asemenea, o oportunitate în măsura în care companiile românești se poziționează bine în termeni de calitate/cost, oferind avantajul proximității geografice și culturale.

Digitalizare

Un sector care a fost esențial în timpul crizei este cel al serviciilor digitale - digitalizarea va continua să accelereze pentru a permite angajaților să lucreze de la distanță, companiilor să-și optimizeze procesele, iar clienților să acceseze servicii globale. Criza a forțat, de asemenea, întreprinderile să folosească foarte mult munca de acasă pentru activitățile lor terțiare. Calitatea rețelei de telecomunicații din România a facilitat foarte mult acest exercițiu, ceea ce nu a fost cazul pentru alte regiuni europene sau chiar din lume. În România, rețeaua de internet este, la ora actuală, cea mai bună din lume. Consider că telemunca va continua să fie o practică populară și va înlocui din ce în ce mai mult prezența la birou, deoarece acest model este benefic pentru sănătatea și echilibrul de viață al angajaților, pentru mediul și pentru productivitatea întreprinderilor.

În plus, România este competitivă în ceea ce ține de automatizare și robotizare, UiPath, de exemplu, lider mondial în RPA, este un start-up român. 

Piața forței de muncă

Piața muncii din România a fost marcată în ultimii 3 ani de o lipsă cronică de forță de muncă, în medie 15% din posturi fiind vacante, după cum arată un studiu realizat la sfârșitul anului 2018 pentru Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Criza sanitară prin care trecem fragilizează o serie de întreprinderi și înregistrăm o creștere a șomajului, la care contribuie, de asemenea, întoarcerea în țară unei părți din diaspora.

Totuși, într-o oarecare măsură, criza a contribuit la reechilibrarea pieței muncii private și a generat o parte din șomaj (estimat la 7% la sfârșitul anului 2020); dar sectorul IT, cu centre de servicii regionale sau chiar globale situate în România, rămâne încă foarte tensionat.

Autoritățile, printr-un dialog inițiat în special de CCIFER, au adoptat măsuri de conservare a locurilor de muncă, care acoperă șomajul tehnic (până la 75% din salariul mediu) și part-time (41% din salariu brut din iunie până în august); aceste măsuri permit companiilor să iasă agil din criză și să reducă impactul negativ asupra cifrei de afaceri.

Deficitul forței de muncă

Acest deficit a fost redus în multe sectoare, dar competiția pentru talent rămâne, competiția între angajatorii din România și, de asemenea, cu cei din țările occidentale, deoarece românii se adaptează foarte ușor în ceea ce privește muncă și reușita profesională în afara României.

Cred că relansa economică în România trebuie să treacă, înainte de toate, prin păstrarea ocupării forței de muncă, atunci când este posibil, prin intermediul soluțiilor de flexibilizare pe care tocmai le-am menționat. De asemenea, revine statului revizuirea cheltuielilor publice, cu mai puține cheltuieli curente și mai multe investiții pentru modernizarea infrastructurii de transport, sănătate și educație. Investițiile publice în România sunt insuficiente din punct de vedere structural la 2,4% din PIB și ar trebui să se tripleze pentru a răspunde nevoilor infrastructurii. În aceste condiții, investițiile publice ar reprezenta un impuls puternic pentru creșterea PIB-ului.

Pentru a spori competitivitatea și a atrage investiții străine, infrastructura, fie că vorbim despre transport, sănătate sau educație, trebuie modernizată în România. Cred că aceste sectoare vor beneficia de o alocare semnificativă de resurse din bugetele de stat și UE în perioada care urmează. Activitățile de protecție a mediului ar trebui să fie, de asemenea, o prioritare în următorii ani.

Cât va dura pentru ca România să se recupereze economic după această criză de sănătate?

Criza sanitară cauzată de pandemia COVID-19 a generat în România și în lume un dublu șoc al cererii și ofertei, generând apoi o puternică recesiune a economiei, demarată în al doilea trimestru din 2020.  Statul român a intrat în criza sanitară cu conturile publice contrastante, cu un deficit mare (4% în 2019) datorat măsurilor de creștere pro-ciclice de încurajare a consumului prin creșteri salariale ridicate în ultimii ani, în special în sectorul public; prin urmare, se anticipează un deficit de 8-9% în 2020. Dar România are o marjă de manevră bună în ceea ce privește datoria publică, care reprezintă în prezent 40% din PIB. După un prim trimestru cu o creștere a PIB-ului cu 2,7%, cel mai mare din UE, producția industrială a scăzut cu 40% în luna aprilie. În trimestrul II, PIB-ul ar fi scăzut cu 7%; iar previziunile pentru 2020 indică o scădere de 5% a PIB-ului, cu o creștere între 5% și 7% în 2021.

Experiența ne învață că există oportunități chiar și în context de criză, cum ar fi accelerarea digitalizării, apariția a noi necesități ce trebuie satisfăcute atât în mediul privat, cât și în mediul public sau posibila localizare în România a activităților care înainte erau localizate în Asia.

În 2022, România ar trebui să ajungă din nou, ba chiar să depășească PIB-ul din 2019. Dar acest lucru depinde de capacitatea de a înființa proiecte mari de investiții publice, de a atrage și direcționa finanțarea externă, în special fonduri europene către sectoarele economice care vor ști să profite la maxim de ele, să implementeze măsuri de protecție și de sprijin economic pentru a permite întreprinderilor să revină la o rată de creștere.

Acest lucru depinde, de asemenea, de capacitatea României de a rămâne atractivă pentru noile investiții - în ceea ce privește nivelul și disponibilitatea competențelor, facilități pentru investitori noi, infrastructura fizică și digitală disponibilă, competitivitatea costurilor operaționale etc.

În acest context, Camera de Comerț franco-română rămâne mobilizată cu toate resursele sale pentru a sprijini întreprinderile și antreprenorii în eforturile lor de a se reinventa în confruntarea lor cu noi provocări economice și sociale. Aș dori să mulțumesc partenerilor noștri instituționali, în special Ambasadei Franței, cu serviciul său economic și Business France, Comitetului de Consilieri de Comerţ Exterior ai Franţei (CCEF), precum și cluburilor de afaceri francofone din țară pentru sprijinul continuu în serviciul comunității de afaceri franco-române, pe care CCIFER o reprezintă.

* Pour consulter les chapitres des échanges commerciaux franco-roumaines et des investissements français en Roumanie, veullez ouvrir/télécharger le document .pdf en dessous.

** Pentru a consulta capitolele schimburilor comerciale franco-române si cel al investițiilor franceze în România, vă rugăm să deschideți/să descărcați fișierul .pdf de mai jos.