Bilans d’évènement

Nicolas Richard : Au niveau industriel, les investissements des entreprises françaises s’élevaient à environ 10,5 milliards d’euros en 2024.

Ziarul Financiar, le 10 juin

Nicolas Richard, preşedintele CCIFER şi CEO al ENGIE România: Franţa este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României, cu investiţii de aproximativ 13 mld. euro în 2024, în top 3 investitori. Rolul nostru rămâne acela de a consolida acest parteneriat strategic

Nicolas Richard, preşedintele CCIFER şi CEO al ENGIE România: Îmi menţin optimismul că în următorii 10 ani România va deveni un actor strategic regional care va contribui la securitatea energetică a Europei. Acest rol va aduce, cu siguranţă, noi responsabilităţi şi oportunităţi pe care trebuie să le construim şi să le susţinem încă de pe acum prin pregătirea resursei umane pentru economia viitorului, investiţii şi un dialog constant şi constructiv între mediul public, cel privat, mediul academic şi societatea civilă.

♦ Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER) ajunge anul acesta la 30 de ani de prezenţă în România, iar scopul este de a menţine piaţa locală în topul preferinţelor investitorilor şi companiilor cu capital francez şi nu numai, spune Nicolas Richard, preşedintele CCIFER şi CEO al ENGIE România.

CCIFER este o comunitate de 600 de membri – companii franceze, internaţionale şi româneşti – care generează peste 260.000 de locuri de muncă în economia locală. Aproape 70% dintre membrii CCIFER sunt IMM-uri. Companiile membre ale CCIFER acti­vează în sectoare strategice pentru economie precum energie, agricultură, IT&C, industria auto, construcţii, infra­structură şi logistică.

„Franţa este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României cu investiţii cumulate de aproximativ 13 miliarde de euro la nivelul anului 2024, în top 3 investitori. Rolul nostru rămâne acela de a consolida acest parteneriat strategic şi de a menţine România în topul preferinţelor investi­torilor şi companiilor cu capital francez şi nu numai“, spune Nicolas Richard, preşedintele CCIFER şi CEO al ENGIE România, unul dintre cei mai importanţi jucători din segmentul energetic local.

La nivel industrial, investiţiile companiilor franceze erau de circa 10,5 mi­liarde de euro la nivelul anului 2024.

„Energia reprezintă un element-cheie pentru competitivitatea economică a României şi, iată, contextul actual ne demonstrează că este un pilon central pentru securitate într-un context interna­ţional care redesenează vulnerabilităţile regionale. Cred că securitatea energetică a României depinde de o cât mai bună interconectare atât la nivel de reţea, cât şi la nivelul competenţelor şi resurselor actorilor din domeniu.“

La nivelul companiei pe care o reprezintă, Richard spune că investiţiile ENGIE în România s-au ridicat la peste 2 miliarde de euro în ultimii 20 de ani în proiecte pentru extinderea capacităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile, stocare şi modernizare a reţelei de gaze. Astăzi, ENGIE are un portofoliu operaţional de active de producţie de aproximativ 250 MW din energie eoliană şi solară şi alţi aproximativ 750 MW în stadii avansate de dezvoltare, făcând astfel paşi importanţi pentru a atinge obiectivul de 1 GW până în 2030.

Complementar, compania dezvoltă proiecte de stocare (în prezent 85 MW în construcţie) şi pro­iecte în curs de analiză cu obiectivul de a avea 300 MW de capacităţi de sto­care până în 2030.

„Cred foarte mult în complemen­taritatea moleculei de gaze naturale şi a electronilor. România poate atinge obiectivele sale de decarbonare, accesi­bilitate şi securitate energetică printr-o tranziţie echilibrată care combină energia electrică („electroni“) şi gazele naturale („molecule“), cu un accent puternic atât pe dezvoltarea biometanului, cât şi pe consumul responsabil de energie. Electrificarea transportului, a încălzirii sau a consumului industrial trebuie realizată în mod organizat şi echilibrat din perspectiva energiilor. De exemplu, încălzirea reprezintă unul dintre cele mai complexe segmente ale tranziţiei energetice din cauza vârfurilor de cerere sezoniere, infra­structurii moştenite şi a diversităţii tipurilor de clădiri din zonele urbane şi rurale.“

Richard atrage atenţia că electrificarea accelerată poate genera tensiuni foarte mari, astfel că abordarea trebuie să fie echilibrată.

„O abordare bazată pe o singură tehnologie, cum ar fi cea care presupune electrificarea completă şi rapidă, ar crea riscuri importante pentru stabilitatea reţelei, ar genera tensiuni foarte mari ale sistemului în perioadele de vârf de consum şi ar presupune un cost investiţional greu de asumat de consumatori. Aşadar, susţinem o abordare adaptată pe tip de segment şi geografie, care ţine cont de resursele noastre naturale, folosind fiecare energie acolo unde oferă cele mai mari avantaje tehnice şi economice. Dezvoltarea biome­ta­nului aduce plusvaloare în economia circulară şi contribuie la dezvoltarea rurală prin folosirea reziduurilor din agricultură, de exemplu.“

Pe zona de gaze verzi, Richard spune că este necesară dezvoltarea unei scheme de sprijin.

„Cred că discuţia în sine nu este doar despre electrificare, ci despre o abordare combinată între măsurile de eficienţă energetică, electrificarea echilibrată, cu ajutorul soluţiilor hibride pe bază de pompe de căldură, şi integrarea gazelor verzi în consum. În viziunea noastră, abordarea aceasta poate oferi o cale spre o tranziţie accesibilă şi sustenabilă pentru întreaga societate.“

În ciuda potenţialului şi a investiţiilor deja realizate în energia verde, România încă se confruntă cu cel mai mare preţ al energiei pe piaţa spot, un factor major care afectează competitivitatea economiei locale.

„Într-adevăr, ceea ce vedem în legătură cu preţurile la energia electrică poate părea un paradox. În mod firesc, ne dorim preţuri mai accesibile, însă este esenţial să rămânem pragmatici: reducerea sustenabilă a costurilor presupune investiţii în flexibilitatea sistemului energetic - în special în baterii şi în capacităţi de producţie pe gaze naturale, care asigură energie eficientă şi contribuie la un mix echilibrat între producţia constantă şi energia verde, prin natura sa intermitentă. De asemenea, este nevoie de mai multă lichiditate în piaţă şi de un echilibru inteligent între contractele pe termen lung (PPA) şi cele pe termen scurt, în special pentru consumatorii B2B. Nu în ultimul rând, este nevoie de conştientizare. Fiecare dintre noi are un rol de jucat atunci când vine vorba despre consumul de energie - de la gesturi simple care contribuie la economisire până la măsuri mai ample de eficienţă energetică şi adoptarea tehno­logiilor inteligente.“

Mai departe, ţinând cont de amploarea investiţiilor necesare şi volatilitatea extremă din ultimii ani, Richard spune că România a traversat multe etape dificile şi a reuşit împreună cu mediul de business să depăşească  blocajele de moment.

„Cred că suntem într-un moment de maturitate la nivelul comunităţii de afaceri şi mizez pe experienţa, profesionalismul şi viziunea companiilor direct implicate în energie că vor continua să crească performanţa locală în domeniu. Mai cred, de asemenea, că schimbul de idei între sectorul public şi privat din toţi aceşti ani a dus la conturarea unei direcţii comune de dezvoltare pentru România şi că într-o formă sau alta, într-un parcurs european, vom găsi o cale de a o susţine şi continua.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.06.2026