COVID-19  •  Comunicare -Presa  •  Business info

#flashinfo, 27 noiembrie. Perspectivele economice ale Romaniei - reziliența europeană și competitivitatea României în 2021

Într-un context socio-economic global volatil, complex și încă imprevizibil, CCIFER a organizat Conferința anuală „Perspectivele economice ale României” pentru a oferi companiilor membre elemente de analiză contrastate asupra mediului și pentru a încuraja abordarea proactivă a managerilor și antreprenorilor comunității de afaceri franco-române în vederea dezvoltării oportunităților și competitivității pe care România continuă să le ofere.

Tema aleasă în acest an pentru conferința CCIFER „Perspectivele economice ale României” este reziliența europeană și competitivitatea României.

„Reziliența europeană este unul dintre cei trei piloni, cel mai recent, al transformării Uniunii Europene, pe lângă transformarea digitală și tranziția energetică. Prin reziliența europeană, Uniunea Europeană își dorește să depindă doar de ea însăși în ceea ce privește bunurile și serviciile strategice ei. Repatrierea spre UE a producției reprezintă o oportunitate pentru România atât timp cât competitivitatea ei este o sursă de atracție față de celelalte state membre; știm cu toții că România are plusuri și minusuri; iar acestea fac obiectul dialogului public dintre CCIFER cu autoritățile publice în mod direct, dar și alături de partenerii săi. ”- François Coste, Președinte CCIFER.

Foaia de  parcurs a parteneriatului strategic franco-român și aspectul economic, prezentat de Excelența Sa, Doamna Laurence AUER, Ambasadoarea Franței în România și Pierre Lignot, Șeful Serviciului Economic al Ambasadei Franței în România.

Parteneriatul strategic dintre Franța și România, reînnoit în octombrie, 2020 este important din două privințe: actualizează atât cooperarea bilaterală franco-română, cât și seria de obiective pentru fiecare sector în parte. Se pune accentul pe agricultură, pe infrastructură, pe economie și pe cercetare, dar și pe axele de cooperare convenționale dintre Franța și România: francofonia, cultura și educația.

În ceea ce privește aspectul economic, intersecția priorităților franceze, române și europene a determinat alegerea sectoarelor pentru a orienta parteneriatul strategic. Dimensiunea europeană, apărare, inovație tehnologică, infrastructură, agricultură, sprijin dat companiilor, e-GOV, digitalizare - prima consecință a foii de parcurs este că va fi reluat un dialog asupra tuturor componentelor. A doua dimensiune este legată de planul de relansare și de aspectele economice. Rolul Statului francez este de sprijinire.

Subiectele legate de cultură și de revitalizarea patrimoniului, învățământul superior și în alternanță, tranziția energetică, orașul durabil, renovarea urbană, sănătatea, modernizarea sistemului spitalicesc român și pregătirea angajaților reprezintă de asemenea componente importante ale noii foi de parcurs a parteneriatului strategic franco-român.

Reziliența economică și beneficiile României datorită fondurilor europene. O analiză macroeconomică a României, făcută de Laurian Lungu, macro-economist și Doctor în economie.

Pandemia va genera, nu numai în economia românească, dar și în Europa o pierdere permanentă a PIB-ului. Se estimează că, cel puțin pentru 2020, PIB-ul va fi, evident, inferior celui din 2019. PIB-ul României se așteaptă să fie cu -5% mai mic. Deși e vorba despre o scădere substanțială, este totuși inferioară mediei UE, pentru care comisia înregistrează o scădere mai accentuată, de -7,4%.

Pandemia a afectat într-o măsură diferită numeroase sectoare. Dacă sectoarele precum cel de construcții și al tehnologiei informației au înregistrat rezultate pozitive, celelalte sectoare precum sectorul de divertisment și cel industrial au înregistrat rezultate negative. Cu toate acestea, perspectivele pentru 2021 sunt pozitive pentru toate economiile europene, așteptându-se o creștere semnificativă a PIB-ului între 3 și 5%. Pentru cadrul financiar 2021-2027, România va putea beneficia de un flux financiar semnificativ. În următorii șapte ani, România va primi pe an echivalentul a 4,5% din valoarea PIB-ului, o sumă importantă care rămâne încă teoretică. Rămâne de văzut dacă România va ști, în practică, cum să atragă această sumă.

Concluzii și perspective, cu Dragoș Anastasiu, Președintele AHK, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană

- 3 măsuri prioritare pentru simplificarea relației dintre companii și autorități

„Prima măsură este digitalizarea aparatelor de stat, inclusiv ANAF. Dincolo de digitalizare, cred că toate guvernele și toate parlamentele ar trebui să facă 100 de modificări pentru a simplifica sistemul  birocractic și să repornească de la 0/ să facă tabula rasa. Mai mult decât atât, inegalitățile dintre sectorul public și privat trebuie să dispară. Dar avem și vești bune. Pe 24 noiembrie, Codul de procedură civilă și Codul fiscal, la care CDR a lucrat timp de trei ani, au fost adoptate de parlament. Dovada că CDR își face treabă.”

-3 măsuri pentru o educație performantă pe termen mediu

„Învățământul dual este o prioritate, proximitatea dintre mediul educațional și mediul de afaceri, precum și dezvoltarea competențelor digitale.”

Măsuri pentru valorificarea potențialului turistic al României

„Înainte de toate, cred că industria ar trebui să înceteze să se mai plângă și să aștepte ca alți actori să facă schimbări. Statul trebuie sa investească bani în imaginea României, care va ajuta de asemenea în atragerea de investiții străine. Statul trebuie să investească înțelept această sumă, prin intermediul unei entități de tip public-privat, care pune în jurul mesei atât mediul de afaceri, cât și autoritățile, deoarece doar împreună pot lua cele mai bune măsuri pentru a promova România.»