Integrarea tendințelor actuale din piața muncii în activitățile de facilitare și sprijin al grupului țintă
Participarea la Grupul de Lucru HR „De la Skill Gap la Skill Map”, organizat de CCIFER, în parteneriat cu Renault Group România și PwC România
Introducere
Prezentul raport documentează participarea la Grupul de Lucru HR „De la Skill Gap la Skill Map”, organizat de CCIFER, în parteneriat cu Renault Group România și PwC România, la sediul Renault România din București, în data de 13 noiembrie 2025. Evenimentul a reunit lideri și specialiști în resurse umane, reprezentanți ai mediului economic și ai comunității profesionale de HR, într-un cadru orientat spre înțelegerea și gestionarea transformărilor profunde de pe piața muncii.
Participarea la acest eveniment se înscrie în responsabilitățile asumate în cadrul proiectului ProMes – Azi elev, mâine meseriaș, care își propune să conecteze elevii din învățământul profesional și tehnic cu realitățile actuale ale pieței muncii și cu așteptările angajatorilor. Accesul la tendințe actuale, la studii bazate pe date și la exemple concrete de practici organizaționale reprezintă o resursă esențială pentru actualizarea conținutului activităților de informare, orientare și facilitare derulate cu grupul țintă.
Evenimentul a combinat prezentări strategice (Renault Group România, OMV Petrom, PwC România), analize privind evoluția competențelor și impactul tehnologiilor emergente, precum și o sesiune interactivă de tip World Café, în care participanții au explorat, din perspective diferite, felul în care organizațiile mapează competențele viitorului și cum sunt înțelese așteptările reale ale angajaților.
Raportul de față sintetizează principalele idei, date și concluzii relevante pentru proiectul ProMes și evidențiază modul în care acestea pot fi integrate în:
activitățile de sprijin și orientare a elevilor;
conceperea și derularea stagiilor de practică la angajatori;
dialogul cu partenerii economici și educaționali;
adaptarea conținutului formării profesionale la dinamica pieței muncii.
Prin aceste contribuții, participarea la Grupul de Lucru HR susține consolidarea punților dintre școli și companii și sprijină tranziția de la abordarea centrată pe „Skill Gap” la una orientată către construirea unei „Skill Map” clare și relevante pentru viitorul tinerilor.
1. Date generale despre eveniment
Eveniment: Grup de Lucru HR – „De la Skill Gap la Skill Map”
Organizator: CCIFER, în parteneriat cu Renault Group România și PwC România
Locație: Sediul Renault România, Str. Preciziei 3G, clădirea A, Sector 6, București
Data: 13 noiembrie
Interval orar: 15:00 – 18:00
Agenda evenimentului, afișată vizibil în plen, a inclus următoarele momente:
Mesaj de bun venit – introducere din partea gazdei, din zona de HR & Talent Development, cu accent pe importanța colaborării între companii și comunitățile profesionale de HR.
Grup de lucru HR – provocări și perspective – o intervenție axată pe transformările din piața muncii, din perspectiva unui lider de People & Culture din industria energetică.
Prezentarea Renault Group România – 57 de ani de istorie – context economic, istoric și social al grupului în România, impactul asupra economiei și asupra ocupării forței de muncă.
Prezentarea PwC – „De la Skill Gap la Skill Map” – în care au fost prezentate tendințe globale și locale, rezultate din studii recente, inclusiv Global Workforce Hopes and Fears și analize privind joburile viitorului, impactul IA și dinamica competențelor.
Sesiune de întrebări și răspunsuri – clarificări, intervenții din sală, schimb de perspective.
World Café – setup & ateliere de lucru – lucrul în grupuri mici, pe teme legate de percepția angajaților, așteptări față de angajatori și alinierea dintre strategiile HR și nevoile reale ale oamenilor.
World Café – concluzii în plen – sinteza ideilor colectate la mese, observarea convergențelor și divergențelor.
Socializare și networking – discuții informale între participanți, cu potențial de inițiere a unor colaborări viitoare.
Sala a fost configurată ca o sală de conferințe modernă, cu proiecție de mari dimensiuni, podium dedicat vorbitorilor și un display mobil, fiind prezent și un automobil expus, care ancora vizual discuția în realitatea industriei auto.
Evenimentul a fost conceput ca o întâlnire aplicată de tip Grup de Lucru HR, având ca obiectiv conectarea directă a liderilor și practicienilor din domeniul resurselor umane cu dinamica accelerată a competențelor în contextul actual al pieței muncii. Formatul evenimentului a combinat în mod echilibrat prezentări de conținut strategic, studii bazate pe date concrete și discuții interactive, susținute într-un cadru profesional oferit de Renault Group România.
Prima parte a întâlnirii a inclus prezentări din partea unor companii și organizații relevante, fiecare aducând o perspectivă complementară asupra transformărilor care redefinesc rolul competențelor în organizațiile moderne:
Renault Group România a oferit o privire amplă asupra contextului industrial, economic și tehnologic al sectorului automotive, punând în lumină evoluția acestuia, presiunile competitive, schimbările de reglementare, tranziția către digitalizare și impactul acestor transformări asupra seturilor de competențe necesare angajaților din prezent și viitor.
OMV Petrom (prin reprezentantul HR & CCOE) a adus perspectiva unei industrii puternic influențate de tranziția energetică, unde transformările tehnologice sunt accelerate de reglementări, inovație și extinderea zonelor de automatizare și digitalizare.
PwC România, prin intervenția specială dedicată conceptului de Skills-based Organizations, a prezentat analiza unui volum impresionant de date agregate la nivel global și european — incluzând tendințe demografice, dinamica cererii pentru competențe digitale și tehnologice, impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă, nivelul de alfabetizare digitală, rata abandonului școlar, schimbările în mixul competențelor și percepțiile angajaților cu privire la viitorul muncii. Graficele proiectate în sală au oferit participanților o imagine vizuală clară și comparativă asupra fenomenelor analizate, facilitând înțelegerea diferențelor regionale și a decalajelor educaționale existente.
Această primă parte a fost caracterizată printr-un flux coerent al prezentărilor, fiecare vorbitor contribuind la conturarea unei imagini multilaterale asupra evoluției competențelor — de la cerințele industriei până la rolul educației, de la tendințele europene până la realitățile din România. Contextul a fost îmbogățit de discuțiile punctuale din sală, generate de datele și exemplele concrete proiectate, relevând interesul comun pentru înțelegerea impactului transformărilor tehnologice și demografice asupra resurselor umane.
A doua parte a întâlnirii a fost dedicată sesiunii World Café, un format interactiv care încurajează dialogul, schimbul de bune practici și generarea de perspective autentice din partea participanților. În această etapă:
participanții au fost împărțiți la mese tematice,
au discutat întrebări referitoare la alinierea dintre ceea ce planifică organizațiile și ceea ce simt angajații în raport cu schimbările,
au contribuit la identificarea punctelor de convergență și divergență între obiectivele strategice de HR și experiențele reale trăite de oameni în rolurile lor actuale.
Rolul moderatorilor a fost esențial în facilitarea unor discuții structurate, axate pe elemente precum: capacitatea angajaților de a face față schimbărilor, vizibilitatea competențelor dobândite, disponibilitatea organizațiilor de a investi în upskilling și reskilling, precum și percepțiile legate de impactul tehnologiei asupra securității locurilor de muncă.
De asemenea, World Café a permis participanților să își împărtășească experiențele directe, să pună întrebări și să reflecteze asupra modalităților în care pot integra în propriile organizații abordări moderne de management al competențelor, bazate pe date și pe analiza tendințelor globale.
Atmosfera a fost una colaborativă, profesionistă și orientată spre soluții, iar formatul a favorizat atât dialogul interdisciplinar, cât și reflecția individuală asupra propriilor practici de HR.
2. Context și obiectivul participării
Participarea la acest eveniment se înscrie în responsabilitățile asumate în cadrul proiectului ProMes – Azi elev, mâine meseriaș, proiect implementat în colaborare cu mediul economic și cu unități de învățământ tehnic. Activitatea vizată în proiect presupune o implicare directă în conectarea beneficiarilor cu evoluțiile reale ale pieței muncii, precum și în facilitarea dialogului dintre actorii educaționali și cei economici.
În mod curent, rolul asumat asupra proiectului include:
înțelegerea nevoilor și particularităților beneficiarilor și corelarea acestora cu cerințele actuale ale companiilor;
prezentarea contextului, direcțiilor și rezultatelor proiectului către partenerii implicați;
facilitarea înrolării stakeholderilor într-un sistem de informare coordonată între școli și angajatori;
organizarea și moderarea întâlnirilor, a grupurilor de lucru și a dialogurilor tematice relevante pentru integrarea feedbackului din mediul economic;
diseminarea instrumentelor metodologice, a bunelor practici și a materialelor suport dezvoltate în proiect;
comunicarea clară și adaptată către parteneri, specialiști și beneficiari, pentru asigurarea unei înțelegeri comune asupra direcțiilor de lucru;
analizarea propunerilor de îmbunătățire a curriculelor și centralizarea recomandărilor pentru alinierea formării profesionale la evoluțiile pieței muncii.
Participarea la Grupul de Lucru HR a avut ca obiectiv principal consolidarea acestor direcții prin acces la tendințe actuale, practici organizaționale și studii relevante, astfel încât informațiile preluate să poată fi transferate ulterior în activitățile de sprijin pentru elevii din GT, informare și facilitare realizate în cadrul proiectului.
În acest context, participarea la Grupul de Lucru HR a avut ca obiective principale:
actualizarea perspectivei asupra organizațiilor bazate pe competențe (Skills-based Organizations);
preluarea insight-urilor din studiile PwC privind viitorul muncii și percepțiile angajaților;
identificarea de conexiuni concrete între transformările din piața muncii și necesitatea actualizării sistemelor de formare profesională, în special pentru elevii din învățământul tehnic și profesional;
consolidarea argumentelor și conținutului pe care îl utilizez în activitățile de informare, conștientizare și facilitare derulate în cadrul proiectului.
3. Elemente de conținut relevante pentru proiectul ProMes – azi elev, mâine meseriaș
3.1. Contribuția Renault Group România – rolul industriei în formarea competențelor
Prezentările Renault au oferit o perspectivă structurată asupra:
evoluției istorice a colaborării Dacia–Renault și consolidării grupului în România;
investițiilor realizate de-a lungul timpului și contribuției la PIB, exporturi, locuri de muncă directe și indirecte;
rețelei de furnizori și impactului lanțului valoric asupra economiei locale și regionale.
Au fost evidențiate principalele provocări și oportunități din industria automotive:
decarbonizarea vehiculelor și tranziția la soluții mai sustenabile;
creșterea ponderii software-ului și digitalizării în produsul final;
presiunea reglementărilor și schimbările în formele de mobilitate;
volatilitatea tehnologică și a costurilor;
intensificarea competiției globale;
transformarea profundă a competențelor necesare, de la profiluri preponderent tehnice și manuale la profiluri orientate spre digital, software, date și colaborare globală.
S-a ilustrat explicit evoluția competențelor în industria automotive, ca trecere de la:
muncă manuală și abilități tehnice → automatizare și robotizare,
cunoștințe mecanice clasice → software, integrare digitală, AI, cybersecurity, electric,
lucru în echipă localizat → colaborare internațională și globală,
abordări clasice CSR → ESG și economie circulară,
învățare clasică exclusiv față-în-față → blended learning, learning by doing, experiențe imersive (inclusiv VR/AR).
Aceste mesaje se aliniază direct cu nevoia proiectului ProMes de a conecta elevii din învățământul profesional și tehnic cu:
tehnologii actuale,
medii de învățare aplicată,
standarde reale ale companiilor din industrie,
modele de carieră relevante pentru viitor.
3.2. Contribuția PwC – tendințe globale și impact asupra competențelor
Prezentarea PwC „De la Skill Gap la Skill Map” a adus un plus de profunzime analitică prin:
Principalele tendințe care remodelează piața muncii până în 2030
Au fost prezentate macro-tendințe precum extinderea accesului digital, schimbările climatice și de mediu, îmbătrânirea populației, tehnologiile de AI, restricțiile din comerțul global, dinamica energetică și evoluția economică. Fiecare dintre acestea are efecte directe asupra tipurilor de joburi disponibile și asupra competențelor necesare.Cererea pentru competențe IA și tehnologice
creșterea exponențială a procentului de anunțuri de recrutare care includ competențe de tip AI;
creșterea investițiilor în tehnologiile IA, corelată cu transformări rapide în organizații.
În același timp, au fost prezentate grafice privind impactul IA atât asupra cererii de competențe, cât și asupra salariilor, subliniind că joburile cu grad mare de expunere la tehnologiile IA pot înregistra schimbări mai rapide în conținutul muncii, dar și în nivelurile salariale.
Evoluția mixului de competențe în Europa
creșterea ponderii competențelor tehnologice,
creșterea importanței competențelor sociale și emoționale,
scăderea relativă a componentelor strict fizice și manuale sau de tip cognitiv de bază.
Demografie și participarea pe piața muncii
o criză demografică la nivel european,
dinamica prelungirii duratei vieții active,
diferențe între state privind evoluția populației și ratele de angajare.
Deficitul de competențe și indicatori educaționali
rata abandonului școlar timpuriu în țările UE;
ponderea populației cu competențe digitale de bază;
utilizarea IA în companii;
scoruri de performanță educațională comparativă.
abandon școlar relativ ridicat,
competențe digitale insuficient dezvoltate la nivelul unei părți mari a populației,
decalaje în adopția tehnologiilor IA în rândul companiilor.
Situația pieței muncii din România
numărul mediu de angajați pe intervale de timp;
evoluția contingentului de lucrători non-UE;
rata șomajului;
rata de participare la piața muncii pe grupe de vârstă.
Prezentarea a evidențiat:
A fost ilustrată schimbarea structurii timpului de lucru pe categorii de competențe (tehnologice, sociale și emoționale, fizice și manuale, cognitive superioare, cognitive de bază), cu accent pe:
Graficele prezentate au arătat:
Au fost prezentate date privind:
Pentru România, s-au evidențiat provocări specifice legate de:
Un set de grafice a ilustrat:
Concluzia principală: piața muncii rămâne tensionată, însă presiunea se manifestă diferit pe segmente (unele sectoare se confruntă cu deficit de forță de muncă, altele cu provocări de reconversie).
Percepțiile angajaților – „Hopes and Fears”
un procent semnificativ declară că a dobândit competențe noi la locul de muncă;
mulți consideră că dețin competențe care nu sunt vizibile în CV;
peste jumătate anticipează că cerințele jobului lor se vor schimba semnificativ în următorii ani;
o parte importantă resimte volumul schimbărilor ca fiind „prea mare”.
Un slide-cheie a surprins modul în care angajații își percep dezvoltarea și relevanța competențelor:
Aceste constatări sunt extrem de relevante pentru proiect, întrucât elevii care intră acum în sistemul de formare profesională vor deveni angajații care, în câțiva ani, se vor confrunta direct cu astfel de realități.
Factorii cu impact asupra locurilor de muncă, în percepția angajaților
schimbări în politica guvernamentală,
context geopolitic,
schimbări în strategia companiilor,
tehnologie (IA, robotică etc.),
schimbări în preferințele consumatorilor,
acțiuni ale competiției,
schimbări climatice.
Prezentarea a inclus un grafic cu factorii considerați de angajați ca având cel mai mare impact asupra locurilor de muncă în următorii trei ani:
4. World Café – „Ce spun companiile. Dar ce simt angajații?”
A doua parte a întâlnirii a avut forma unei sesiuni World Café, în care participanții au fost invitați să discute și să răspundă la întrebări legate de:
modul în care organizațiile își proiectează viitoarele hărți de competențe;
cât de bine sunt înțelese și integrate așteptările angajaților în aceste planuri;
în ce măsură strategiile HR (de recrutare, training, reskilling, upskilling) țin cont de realitatea trăită de oameni la locul de muncă;
cum poate fi redusă diferența dintre limbajul „de business” și experiența concretă a angajaților.
Această parte a evenimentului a fost deosebit de relevantă pentru activitățile derulate în proiect, deoarece a oferit un cadru practic pentru observarea unor metode eficiente de facilitare a dialogului între actori cu perspective diferite, precum și pentru înțelegerea modului în care pot fi integrate preocupările și așteptările beneficiarilor într-un proces participativ. Formatul World Café a demonstrat utilitatea unei abordări colaborative în care ideile sunt generate, analizate și sintetizate într-un mod structurat, ceea ce creează premise favorabile pentru adaptarea și replicarea acestor tehnici în cadrul întâlnirilor, atelierelor și grupurilor de lucru din proiect.
Relevanța participării la eveniment se evidențiază prin:
replicarea un cadru similar cu cel în care se lucrează cu elevi, tutori de practică, reprezentanți ai companiilor și ai școlilor;
demonstrarea valorii unei abordări participative, în care soluțiile nu vin doar „de sus în jos”, ci se construiesc prin dialog între actorii implicați;
oferirea de exemple concrete de întrebări și tehnici de facilitare care pot fi preluate și adaptate în atelierele și întâlnirile din proiect.
5. Relevanța pentru activitățile derulate în proiectul ProMes – Azi elev, mâine meseriaș
5.1. Contribuția la sprijinirea grupului țintă și la corelarea formării cu piața muncii
În cadrul proiectului, activitățile dedicate grupului țintă urmăresc:
analizarea profilului, nevoilor și motivațiilor elevilor pentru a susține orientarea și dezvoltarea acestora;
sprijinirea conceperii și implementării stagiilor de practică la angajatori, astfel încât acestea să reflecte cerințele actuale ale mediului economic;
facilitarea corelării dintre competențele urmărite în procesul de formare și cerințele reale ale pieței muncii;
dezvoltarea și utilizarea unui sistem de informare coordonată între companii și unitățile de învățământ, care să permită transferul de informații relevante în ambele sensuri — atât despre nevoile pieței muncii, cât și despre potențialul și evoluția grupului țintă.
Informațiile și perspectivele obținute în cadrul Grupului de Lucru HR contribuie semnificativ la aceste activități, întrucât:
confirmă necesitatea utilizării competențelor ca limbaj comun între actorii educaționali și cei economici, depășind nivelul formal al curriculelor;
oferă un cadru actualizat pentru armonizarea conținutului stagiilor de practică cu evoluțiile din industrie și cu așteptările angajatorilor;
întăresc argumentele privind importanța dezvoltării competențelor digitale, sociale și emoționale, complementare competențelor tehnice urmărite în formarea profesională inițială.
5.2. Contribuția la activitățile de facilitare, comunicare și integrare a bunelor practici în proiect
Activitățile dedicate facilitării, colaborării și diseminării în proiect includ:
sprijinirea procesului de înrolare a actorilor relevanți în sistemul de informare coordonată;
prezentarea contextului, direcțiilor și rezultatelor proiectului către parteneri și actori instituționali;
diseminarea instrumentelor metodologice dezvoltate în proiect, precum ghiduri, metodologii, instrumente de monitorizare și materiale de suport;
organizarea și moderarea întâlnirilor, atelierelor și grupurilor de lucru cu factori de decizie, specialiști și parteneri;
elaborarea materialelor informative și suport, adaptate publicului țintă și obiectivelor proiectului;
analizarea propunerilor privind îmbunătățirea conținutului de formare și centralizarea recomandărilor venite din partea mediului economic;
documentarea și sintetizarea lecțiilor învățate, bunelor practici și propunerilor de îmbunătățire a relevanței formării profesionale.
Participarea la eveniment susține în mod direct aceste activități prin:
actualizarea conținutului utilizat în comunicarea cu partenerii proiectului, prin integrarea exemplelor, datelor și tendințelor prezentate de Renault, OMV și PwC, ceea ce contribuie la transmiterea unor mesaje aliniate cu realitățile actuale ale pieței muncii;
îmbunătățirea abordărilor de facilitare, prin preluarea tehnicilor utilizate în cadrul sesiunii World Café, adaptabile ulterior în întâlnirile tematice, consultările cu tutorii de practică și activitățile cu elevii;
consolidarea argumentelor pentru ajustarea curriculelor și a conținutului practic, având în vedere transformările tehnologice, deficitul de competențe și evoluțiile economice discutate în cadrul evenimentului;
îmbunătățirea activităților de informare și motivare prin integrarea insight-urilor din studiul Hopes and Fears, utile în promovarea învățării continue, vizibilității competențelor și adaptabilității la schimbările din piața muncii.
Concluzii și direcții de acțiune
Evenimentul a confirmat că trecerea de la „Skill Gap” la „Skill Map” este o prioritate comună– atât pentru companii, cât și pentru sistemul de educație și formare profesională. Participarea mea a consolidat convingerea că proiecte precum ProMes – Azi elev, mâine meseriaș sunt esențiale pentru a sprijini această tranziție.
Contextul economic, tehnologic și demografic subliniază nevoia de colaborare structurată între școli și companii– de la definirea competențelor urmărite în practică până la modul de evaluare și recunoaștere a acestora.
Datele prezentate de PwC oferă o bază solidă pentru comunicarea cu stakeholderii proiectului – aceste date, în funcție de context, se pot integra în:
prezentările de proiect,
materiale de informare,
discuții cu partenerii economici și educaționali,
activitățile de conștientizare și motivare adresate elevilor.
Formatul World Café reprezintă un model de bună practică– care se poate adapta și replica în cadrul proiectului, pentru:
consultarea tutorilor de practică,
colectarea feedbackului elevilor,
discuții cu managementul școlilor și reprezentanți ai companiilor.
Contribuția participării la eveniment asupra calității activităților din proiect
Participarea la acest eveniment contribuie direct la consolidarea calității activităților derulate în proiect, prin îmbogățirea mesajelor, instrumentelor și abordărilor utilizate în activitățile curente. Informațiile și perspectivele obținute sprijină:
informarea și formarea participanților, prin integrarea unor exemple, date și tendințe actualizate din mediul economic;
facilitarea parteneriatelor, prin alinierea dialogului dintre actorii educaționali și economici la realitățile și transformările prezentate în cadrul evenimentului;
adaptarea conținutului practic la evoluțiile pieței muncii, prin corelarea mai adecvată a competențelor urmărite în formare cu cerințele exprimate de angajatori;
diseminarea bunelor practici, prin preluarea unor metode și formate eficiente de colaborare și consultare, precum cele utilizate în sesiunea World Café.
