Roxana Chiș, Sustainability, ESG & CSR Manager Romcarton Ambro

Tranziția verde nu se întâmplă într-un laborator izolat. Avem nevoie de interacțiune între industrie, cercetare, autorități și societate civilă.

Cum s-a modelat parcursul tău profesional spre rolul actual în sustenabilitate?

Am pornit din zona traducerilor și a comunicării, un început care mi-a oferit ocazia, încă de pe băncile facultății, să înțeleg în profunzime activitatea unei fabrici industriale. În paralel cu formarea mea francofonă și participarea la un proiect politic european în timpul masterului de la INALCO Paris, am dezvoltat o viziune largă asupra responsabilității companiilor în raport cu societatea. Rolurile în PR, CSR, Corporate și Public Affairs, completate de o legătură constantă cu partea tehnică (procesele de fabricare, datele de mediu, calculele de amprentă de carbon) și exigențele de ESG pe lanțul valoric, au condus firesc spre asumarea deplină a direcției de sustenabilitate. O tranziție care a devenit și personală, nu doar profesională.

Ce înseamnă pentru tine, la nivel personal, "tranziție verde"?

Pentru mine, tranziția verde este o schimbare de paradigmă – o mutare de la modele de producție și consum liniare spre sisteme care conservă resursele, valorifică deșeurile și generează impact pozitiv. Înseamnă să gândim în cicluri și în generații. Să construim coerent – economic, social și durabil.

Care sunt principalele direcții pe care le urmăriți în cadrul strategiei de sustenabilitate la Romcarton Ambro?

Decarbonizare
Ne-am asumat o reducere aliniată cu SBTi a emisiilor directe și indirecte și am implementat investiții majore în eficiență energetică. Centrala de cogenerare de la Ambro, realizată cu sprijin european, a redus cu peste 9.000 tone emisiile de CO₂ și a dus la o economie de 24% în consumul de energie primară încă din primul an.

Economie circulară

Am trecut de la un model liniar, în care resursele erau extrase, utilizate și eliminate, la un model circular, în care resursele sunt păstrate în uz cât mai mult timp posibil. În acest model, deșeurile devin resurse, iar valoarea materialelor este maximizată.

În cadrul fabricilor noastre, aplicăm principiile economiei circulare la toate nivelurile:

• Ambro reciclează anual o treime din cantitatea colectată în România.
• Resturile rezultate din transformarea plăcilor de carton în cutii sunt reintegrate în circuitul de producție.
• Paleții din lemn sunt reparați în ateliere proprii sau valorificați energetic prin tocarea lor pentru utilizare ca biomasă.
• Avem planificat un proiect de valorificare energetică a nămolului de la stația de epurare Ambro, pentru obținerea de biogaz.
• Atât Ambro, cât și Romcarton dispun de stații proprii de epurare, care permit refolosirea apei tratate în procesul industrial.

Aceste măsuri contribuie la reducerea risipei, diminuarea consumului de resurse naturale și scăderea amprentei de carbon a produselor noastre.

Impactul în comunitate

Responsabilitatea noastră se reflectă în ceea ce oferim concret înapoi societății: educație, sănătate, cultură, mediu, parteneriate durabile. Proiectele noastre contribuie la realizarea a 15 dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU, nu doar teoretic, ci prin acțiuni cu sens.

Cum integrați conceptele de economie circulară în activitatea de zi cu zi a companiei?
Economie circulară înseamnă, pentru noi, realitate operațională: reciclăm, reintroducem materiale, refolosim apa, reparăm paleți, reducem pierderi. Îmbinăm know-how-ul industrial cu viziunea pe termen lung, iar bucla circulară e funcțională în fiecare etapă: de la deșeu la produs nou.

Există tehnologii sau procese recente adoptate care au avut un impact semnificativ asupra eficienței energetice sau reducerii emisiilor?

Am integrat cogenerarea de înaltă eficiență, am crescut gradul de electrificare a motostivuitoarelor și am trecut la utilizarea exclusivă a energiei electrice din surse regenerabile. Investim în continuare în tehnologii care permit trecerea de la gaz la biomasă și biogaz, urmărind un echilibru sustenabil între eficiență și competitivitate.

De curând, coordonezi Grupul de lucru pentru Tranziția Verde din cadrul CCIFER. Care sunt prioritățile imediate, dar și agenda până la finalul anului?

Am început cu tema fierbinte a începutului de an: impactul OMNIBUS și noua responsabilitate de raportare extra-financiară. Urmează circularitatea „la ea acasă”, cu o întâlnire găzduită de Romcarton. Apoi, avem în plan o sesiune dedicată energiei. Ulterior, pregătim o reuniune comună a trei grupuri de lucru din CCIFER, pe teme transversale – stay tuned!

Ne propunem să transformăm provocările reale ale companiilor în mesaje constructive către autorități și rețele europene, încurajând parteneriate publice și colaborări sistemice care să susțină tranziția, nu doar să o reglementeze.

Ce rol joacă colaborarea intersectorială în succesul acestei tranziții?

Este esențială. Tranziția nu se întâmplă într-un laborator izolat. Avem nevoie de interacțiune între industrie, cercetare, autorități și societate civilă. Doar așa putem genera sisteme robuste, adaptabile și drepte.

Cum încurajați în companie implicarea angajaților în inițiativele de sustenabilitate?
Un exemplu emblematic este Family Day – un eveniment conceput, organizat și trăit de noi, pentru angajații noștri și familiile lor, alături de partenerii tradiționali ai companiei. Este un format cu „copyright Rossmann” -  o experiență emoționantă, prin care redescoperim legătura dintre oameni, locul în care lucrăm și impactul muncii noastre.

Copiii, părinții, colegii se reunesc în fabrică pentru a explora ateliere creative, zone de joacă, tururi tehnice și spații în care sustenabilitatea devine experiență comună. Este dovada vie că transformarea începe din interior.

Ne poți povesti despre un proiect de responsabilitate socială sau ecologică de care ești mândră?
Let’s Do It, România! a fost prima noastră acțiune ecologică de amploare, acum mai bine de 15 ani. La primele ediții, am mobilizat peste 100 de colegi la fiecare acțiune. A fost un moment fondator în cultura noastră organizațională de implicare.

La fel, sunt foarte atașată de parteneriatul cu Alianța Franceză din Suceava, susținut încă de la înființare prin sprijin financiar, mentorat și voluntariat. Astăzi, este un centru educațional activ în nord-estul țării, cu impact concret pentru comunitate, pentru copiii angajaților noștri și pentru promovarea valorilor francofone.

Care crezi că este cel mai mare obstacol în calea tranziției în România?

Lipsa unui plan național coerent și integrat de tranziție climatică, care să alinieze toate politicile și strategiile relevante.

Fără o viziune clară, coordonată și predictibilă, eforturile companiilor riscă să fie fragmentate, iar accesul la finanțare și la decizii operaționale sustenabile este îngreunat. Nevoia de coerență strategică și de parteneriate public-private reale este mai urgentă ca oricând.

Dacă ai putea transmite un mesaj companiilor care ezită să investească în sustenabilitate, care ar fi acela?

Sustenabilitatea nu este doar un cost – este o investiție în competitivitate, reziliență operațională și tranziția către un model economic viabil.

Nu este despre reputație, ci despre capacitatea unei companii de a rezista presiunilor din piață, de a se adapta reglementărilor din ce în ce mai stricte și de a integra criterii ESG în procesele decizionale. Într-un context definit de instabilitate climatică, volatilitate energetică și cerințe de trasabilitate pe lanțul valoric, investițiile în sustenabilitate înseamnă infrastructură mai eficientă, reducerea riscurilor nefinanciare și acces mai facil la finanțare sustenabilă. Este, în fond, despre moștenirea pe care o construim: pentru companie, pentru sector, pentru societate.