Bilantul evenimentului  •  Comunicare -Presa

Cum poate inteligența artificială și securitatea cibernetică să transforme economia viitorului

În cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului Expert Days – Inteligența artificială și securitatea cibernetică: aliatul (in)vizibil, organizate de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER)la Timișoara, reprezentanți ai autorităților, instituțiilor publice, mediului academic și sectorului privat au analizat modul în care inteligența artificială influențează succesul economic, dar și provocările generate de noile tehnologii. Inteligența artificială și securitatea cibernetică nu mai pot fi abordate separat. Pe măsură ce AI deschide noi oportunități de productivitate și inovare, crește și nevoia de protejare a datelor, de consolidare a rezilienței digitale și de dezvoltare a competențelor. Miza pentru organizații nu este doar adoptarea tehnologiei, ci capacitatea de a o integra responsabil, de a gestiona riscurile și de a transforma inovația în valoare concretă. 

Concluzii: oportunități și riscuri în domeniul inteligenței artificiale

În timp ce există o tensiune între teama de a pierde anumite job-uri care pot fi înlocuite de IA,inteligența artificială (IA) crește productivitatea și agilitatea operațională, prin automatizarea sarcinilor repetitive și reducerea muncii mecanice și astfel se creează premisele pentru dezvoltarea unor capabilități care să genereze valoare adăugată. De asemenea, în domeniul public, IA se poate traduce în decizii mai rapide și servicii mai eficiente, cu potențialul de a îmbunătăți relația dintre administrație și cetățean.  

În același timp, automatizarea poate fi privită și ca un punct de plecare pentru transformarea organizațiilor, întrucât procesul de integrare a unei soluții AI presupune un exercițiu de analiză a proceselor existente, descompunerea lor în etape și identificarea a ce poate fi automatizat, augmentat sau păstrat sub control uman. 

IA deschide noi oportunități pentru antreprenoriat și dezvoltarea de soluții tehnologice în care pot penetra transversal o serie de sectoare și industrii, iar guvernele și instituțiile internaționale încurajează inovația inclusiv prin fonduri de investiții și programe europene dedicate inovării și transformării digitale. De asemenea, integrarea expertizei provenite din cercetarea academică este vitală pentru competitivitatea economică. Ecosistemele universitare pot contribui la pregătirea noilor generații prin programe adaptate, cluburi de robotică, centre de cercetare și parteneriate cu mediul economic. a susținut Adriana Record, Director Executiv CCIFER.  

Capitalul uman rămâne un factor cheie în modul în care noile tehnologii pot crea valoare economică, de aceea competențele digitale și capacitatea de a utiliza AI în mod critic trebuie dezvoltate atât în sistemul educațional, cât și în cadrul fiecărei organizații.  

În același timp, IA presupune și o serie de riscuri și provocări, iar una dintre principalele preocupări este legată de protecția datelor personale și a informațiilor confidențiale. Controlul și siguranța datelor impun reguli de transparență care vizează condiții de stocare, prelucrare sau utilizare pentru antrenarea modelelor, verificarea rezultatele generate de AI, utilizarea agenților AI cu reguli clare de acces, limite de utilizare și mecanisme de control.  

O altă provocare este legată de crearea unui cadru legislativ care pe de o parte să încurajeze inovația, dar să poată proteja cetățenii. Dezvoltarea AI la scară largă presupune acces la trei resurse strategice: modele performante, infrastructură cloud și cipuri. Capacitatea Europei de a concura în acest domeniu depinde de consolidarea propriului ecosistem tehnologic. Astfel, provocarea pentru Europa este să găsească un echilibru între protejarea cetățenilor și crearea condițiilor necesare inovării și dezvoltării unor companii competitive. 

O discuție importantă vizează accesibilitatea și decalajele digitale, astfel că accesul inegal la resurse de calcul, modele performante și instrumente avansate poate amplifica diferențele dintre companii și dintre utilizatori. De asemenea, decalajul dintre utilizarea internetului în scop recreativ și competențele digitale necesare pentru activități productive limitează capacitatea societății de a valorifica AI, la fel cum adoptarea tehnologiei fără dezvoltarea competențelor poate accentua diferențele existente, în loc să le reducă. 

Concluzii: oportunități și riscuri în domeniul securității cibernetice 

În prezent, orice organizație poate deveni o țintă, indiferent de dimensiune sau sector. Viteza cu care vulnerabilitățile sunt exploatate de atacatori pune presiune pe capacitatea organizațiilor de a identifica, prioritiza și remedia problemele de securitate. Volumul mare de vulnerabilități și ritmul apariției acestora fac dificilă remedierea tuturor problemelor în timp util. Mai mult, platformele de lucru colaborative, aplicațiile și infrastructurile digitale extind suprafața potențială de atac. 

Riscurile în domeniul securității cibernetice pot proveni inclusiv din tehnologii învechite, componente software vulnerabile, configurări incorecte sau actualizări întârziate, așa cum a fost cazul recent al ecosistemului PHP. În egală măsură, vulnerabilitățile interne sunt la fel de importante ca cele tehnice: accesul necontrolat, utilizarea necorespunzătoare a instrumentelor și lipsa regulilor pot expune organizația. Introducerea agenților AI în procesele interne poate amplifica riscurile dacă aceștia primesc acces excesiv sau funcționează fără mecanisme adecvate de supraveghere.Securitatea cibernetică trebuie abordată ca o responsabilitate organizațională, nu doar tehnică. 

Concluzii generale 

AI trece de la experiment la transformarea proceselor. Astfel, valoarea nu vine din utilizarea AI în sine, ci din capacitatea de a regândi procesele, de a crește productivitatea și de a obține rezultate măsurabile.  

Securitatea cibernetică devine o condiție a competitivității. Într-un mediu în care vulnerabilitățile sunt exploatate tot mai rapid, prevenția, guvernanța și pregătirea echipelor sunt esențiale. 

Factorul uman rămâne decisiv. Competențele digitale, gândirea critică, încrederea și capacitatea de adaptare determină cât de bine pot organizațiile să valorifice tehnologia. 

Colaborarea accelerează inovarea. Parteneriatele dintre mediul privat, universități, administrație și investitori sunt esențiale pentru dezvoltarea soluțiilor și pentru transferul de competențe. 

Încrederea devine un activ strategic. Încrederea în tehnologie, în protecția datelor și în capacitatea organizațiilor de a gestiona riscurile este o condiție pentru adopția sustenabilă. 

România are șansa să transforme utilizarea digitală în competență și competitivitate. Accesul la tehnologie trebuie dublat de educație, investiții, infrastructură și capacitatea de a dezvolta soluții proprii, pentru a reduce decalajele față de economiile mai avansate. Competențele, încrederea și colaborarea fac diferența.  

***

Companii partenere: Atos, Black Square, BRINEL | iQANTO, Nokia, Orange, SII România, Up România 

Parteneri instituționali: Clubul francofon de afaceri din Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Agenția Consulară a Franței la Timișoara, NCC RO – Centrul Național de Coordonare în domeniul Securității Cibernetice, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad 

Partener media: RFI România 

***

Foto credit: Mihai Cerveneanu