Comunicare -Presa  •  Business info

#flashinfo, 21 mai. Green Deal

Pe 21 mai, in intervalul orar 8h30-9h30, CCIFER a organizat in cadrul Matinalului Digital o reuniune dedicata unei intelegeri aprofundate a subiectului Green Deal, pentru a afla de la experti institutionali si tehnici care este perspectiva institutionala a Romaniei pe Green Deal, care va fi efectul asupra companiilor si in ce masura poate reprezenta un instrument oportun care sa ajute Romania in relansarea economica.

Green Deal constituie un obiectiv major cu mize nu doar climatice, ci și tehnologice. Totodată, este o provocare atât pentru statele europene să se adapteze la a 4-a revoluție industrială, cât și pentru companii, care trebuie să își transforme activitățile.

Va rugam sa gasiti aici un material informativ despre Green Deal realizat de departamentul de Public Affairs CCIFER, cu ajutorul stagiarei noastre, Sabrina Bouguereau

Invitatii Matinalului Digital:

• Ioan POGEA - Head of the Transport, Telecommunication & Energy Unit, Energy Counsellor, Permanent Representation of Romania to the European Union
• Niculae HAVRILET – Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri 
• Madalin MIHAILOVICI - Director de Tara Veolia Romania si Director General Apa Nova Bucuresti

Moderator: Stefan POPESCU - Deputy Director for Public and Regulatory Affairs, Engie Romania 

Principalele idei:

• Acțiunile întreprinse de Guvernul României, implicit Ministerul Economiei în sfera Green Deal :

• Exista o oportunitate uriașă a Green Deal pentru România, în promovarea capacității de producere a energiei.  România a lansat o strategie energetică națională în 2018, urmată de un Plan Național Integrat pentru energie și schimbări climatice. Acesta este mult mai aprofundat, prezintă mai în amănunt proiectele pe care le vizăm în îndeplinirea țintei impuse prin Green Deal, cea de 30,7 % producție de energie electrică din surse curate.
• Văzând planurile naționale integrate pentru energie ale celorlalte state din zona europeană, observăm că România are cel mai ambițios target, de 30,7% . Cehia, de exemplu, are doar 27%. România a reușit în avans să îndeplinească ținta anterioară de 24 % cu câțiva ani înainte de termenul final, care era 2020. România a avansat pe calea depoluării, a decarbonizării surselor de energie electrică.
• De asemenea, Green Deal vine cu un proiect financiar ambițios. S-a remarcat o îngrijorare în privința imposibilității atragerii banilor necesari atingerii țintelor de decarbonare, în special din cauza problemelor birocratice, dar și din lipsa unui personal înalt calificat în atragerea de fonduri europene în sectorul energetic.
•  Se dorește ca România  să atragă cât mai mulți bani, iar Green Deal să fie o oportunitate pentru ca România să poată remodela sectorul energetic în general. Anumite capacități de producție se vor baza pe proiecte inovative (hidrogen). România are mare posibilitate să dezvolte producerea hidrogenului, fie din resurse energetice regenerabile, fie din arderea metalelor în procese industriale. De asemenea, din fondul de modernizare, se vizează în special trecerea de la cărbune la gaze naturale într-o primă vază. Green Deal va solicita ca până în 2050 producția energetică să nu fie pe baza de combustibil fosil.
• Statul a fost obligat să ia măsuri de susținere a acestor industrii, în ceea ce privește plata certificatelor de dioxid de carbon. Cu cât reușim să trecem pe o producție de energie electrică din energii nepoluante, vom beneficia de un cost mai scăzut și de un aer mai curat. România a acceptat toate solicitările venite din partea UE în ceea ce privește acceptarea conceptului de Green Deal în politica energetică a statului. Planul național integrat vizează în amănunt o serie de investiții ce vor fi asigurate de catre producatorii de energie electrică existenti.
• Existența a ultimului ordin al Ministerului Economiei și Energiei privind accelerarea unor investiții în sectorul energetic, în cazul instituțiilor comerciale ce beneficiază de efectele pozitive ale liberalizării pieței de energie ; o parte se va baza pe resurse proprii dar și pe atragerea fondurilor europene.

• Acțiunile întreprinse la nivel european pe tema Green Deal, ca un instrument de bază în relansarea economiei europene

• Transformarea Europei intr-un continent neutru din punct de vedere climatic este o oportunitate pentru statele membre, dar și o provocare. E nevoie de mecanisme flexibile și adecvate. Politica UE și următoarele politici prin acte legislative și nelegislative trebuie să meargă pe principiul no one will be left behind. Va fi vorba despre o schimbare radicală a modelelor economice și sociale cu care ne-am obișnuit până acum. Există încurajarea de a nu mai investi în vechile modele de business în energie cu care ne-am obișnuit. Comisia, pe partea de MFF pe resursele bugetate, alocă 25 %  pentru obiectivele climatice. Parlamentul are resurse ceva mai mari, în jur de 30% în acest scop.
•  Prin Just Transition Fund se vor susține sectoarele cele mai susceptibile de a rămâne în urmă și dependente de combustibilul fosil. Vor fi finanțate și costurile sociale. Pentru a putea accesa aceste fonduri, este o condiție ca statele membre să prezinte niște planuri de tranziție care să includă regiunile ce vor fi sprijinite. Este un proces în derulare. Dacă se solicită sprijin prin acest fond în zonele dependente de combustibil fosil, o condiție a Comisiei e să se renunțe la utilizarea acestei resurse. În aceste regiuni trebuie upskilling/reskilling, reorientarea modelelor de business. Pentru ca afacerile să facă față provocărilor, e nevoie de o perioadă de tranziție de 5-10 ani. Energia nucleară trebuie valorificată în dezbaterile viitoare la nivel UE. Acum, trebuie pus accentul pe oameni.

- statele membre au circumstanțe naționale total diferite și acest lucru trebuie evidențiat și recunoscut în dezbaterile și negocierile la nivel EU.

-  vor exista inițiative importante în energie. Au fost recent niște dezbateri la nivelul statelor membre. S-a evidențiat faptul că sectorul energetic a făcut bine față crizei actuale. Industria specifică a avut planuri de contingență. Statele membre nu au avut probleme în asigurarea securității și a aprovizionării cu energie, în transportul de energie transfortalier. Sectorul energetic poate avea o contribuție la planul de redresare economică. Accentul va fi pe green recovery.

- Comisia Europeană va veni cu o strategie pentru creșterea ratei de renovare a clădirilor publice și private, întrucât sectorul clădirilor are un procent important în emisii. Va fi probabil o combinație de granturi și alte servicii financiare. E nevoie de o expertiză în utilizarea acestor produse. Și BEU a anunțat că nu va mai finanța proiecte pe bază de combustibil fosil, cu unele excepții.

- In privința renovation wave, imm-urile din sectorul BTP vor fi puternic angajate. A existat problema finanțării până în prezent, tehnicalitățile diferă de la un stat membru la altul, iar Comisia va încerca să standardizeze.

• Importanța Green Deal în rândul companiilor și propuneri de stimulare a investițiilor

• Gree deal este un set de politici adoptat de către Comisia Europeană cu scopul atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de carbon la nivel EU până la 0 % până în 2050. Trebuie să ajungem la o neutralitate climatică în care să nu se producă mai mult carbon decât poate absorbi natura. S-a propus o lege europeană a climei care să transforme asta în obligație legală
• Această țintă ambițioasă poate fi atinsă prin : investiții; sprijinirea industriei pentru a evolua; transport public; decarbonizarea sistemului energetic; anveloparea clădirilor pentru eficiența energetică; colaborarea cu parteneri internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale pentru mediu.
• UE va oferi asistență financiară și tehnică regiunilor celor mai afectate de mișcarea către economia ecologică. Toate acestea fac parte dintr-un mecanism de tranziție JUST.
• Există, la ora actuală, 2 mecanisme prin care pot fi atrase aceste fonduri. Unul este fondul pentru modernizare, în care sunt incluse 10 state cu venituri sub media europeană. Acest fond vizează– electricitate regenerabilă, îmbunătățirea rețelei energetice, modernizarea rețelelor de stocare și transport energie. Există și un fond de inovare.
• Comisia Europeană a făcut recomandări pe termen scurt și mediu– transformarea digitală în ultimele două luni jumatate a fost unul dintre mecanismele care ne-a făcut să rezistăm .
• A lupta  împotriva schimbărilor climatice presupune un efort comun al statelor membre UE, dar nu toate staele vor porni pe picior de egalitate. De aceea vorbim de un mecanism de tranziție justă. România, dacă va ști să gestioneze, va putea primi bani, pentru a nu pierde pierde fondurile pe care le poate accesa.  Companiile joacă un rol decisiv deoarece inovează și pot produce produse și servicii cu amprentă de carbon mică. Ong-urile trebuie să devină partenerii jucătorilor economici.