Comunicare -Presa  •  Business info

#flashinfo, 30 aprilie. Problematica relațiilor de munca în contextul sanitar actual

Pe 30 aprilie, în cadrul Matinalului Digital săptămânal, CCIFER a adus în discuție reglementările excepționale din cadrul legislației muncii care au fost întreprinse pe perioada stării de urgență, precum și măsurile de flexibilizare necesare pentru reluarea activității.

Intervenienți:

• Larisa PAPP, Director Relații de Muncă, Inspecția Muncii 
• Mihaela NIȚU, Avocat Senior Gruia Dufaut Cabinet d'Avocats
• Mitel SPĂTARU, Tax Partner, FiNEXPERT
• Camelia NICOARA, Lider Grup de lucru Public Affairs CCIFER

Moderator: Florin CONSTANTIN, Lider Grup de lucru Resurse Umane CCIFER 

Au fost precizate următoarele :

• Telemunca : Ordonanța 30 modificată pe ordonanța 32 nu aduce noutăți majore în ceea ce privește flexibilizarea programului de lucru. În schimb, decretul 195/2020 stabilește posibilitatea angajatorului, ca pe durata stării de urgență, să utilizeze munca la domiciliu sau telemunca prin act unilateral, nemaifiind nevoie de acordul salariatului. Va fi nevoie de un act adițional pentru continuarea activității de telemuncă după 15 mai, potrivit normelor legislative valabile dinaintea situației excepționale. Semnătura electronică și documentele scanate sunt opțiuni valabile pentru a evita deplasarea angajaților.
• Relația cu ITM-ul: controalele au continuat pe toată perioada stării de urgență și după 15 mai, activitatea se va desfășura într-un ritm normal, dându-se curs tuturor sesizărilor. Angajatorii nu trebuie să intre în panică în cadrul controalelor, întrucât avertismentul reprezintă o măsură care poate ajuta la o atitudine de corectare în contextul unei neconcordațe în aplicarea reglementărilor legale.
• Obligațiile companiilor în materie de protecția muncii: în principiu, se aplică normele generale de igienă și dezinfecție. Pe website-ul ITM există o serie de recomandări transmise de experții SSM. Detalii aici și aici.
• Nevoia unui ghid de măsuri pentru siguranța și securitatea în muncă sau a unor recomandări punctuale pe sectoare de activitate: cea mai mare provocare pentru angajatori acum este să găsească un echilibru între măsurile pe termen scurt și lung pentru a-și menține business-ul și asigurarea protecției pentru salariați, atât sociale cât și privind sănătatea și securitatea în muncă. Se va comunica această solicitare spre implementarea ITM
• Impact financiar și fiscal: este important de menționat  pentru angajator că indemnizația în sine pentru șomajul tehnic nu reprezintă un cost.  Impozitarea e amânată – nu se produce pentru luna în care angajații sunt în șomaj tehnic, ci pentru luna în care vine de la buget. Industria IT si construcțiile nu vor avea beneficia în acest contexct. Aici dificultatea practică este cu privire la modul în care aceste contribuții se raportează  în declarația 112.  
• Utilitatea semnăturii electronice: semnătura electronică poate fi utilizată în relațiile de muncă, mai puțin la încheierea unui contract nou de angajare.
• Suspendare contractului pe perioada stării de urgență: prin noile reglementări, decizia suspensării este condiționată de un act adițional, iar angajatorul nu e obligat să suspende contractul pe toată perioada stării de urgență. Dacă activitatea companiei nu este redresată, angajatorul poate menține suspendarea și după încetarea stării de urgență, însă indemnizația nu va mai fi plătită de stat.

• Măsuri de protecție pentru  angajații vulnerabili (peste 65 de ani/ având afecțiuni): acest aspect ține de reglementări interne pentru a limita riscul de contaminare. Munca la domiciliu sau telemunca (pentru activități ce permit utilizarea tehnologiei informațiilor), flexibilizare a timpului de muncă și decalarea programului de muncă pentru a evita pe cât posibil interacțiunea cu ceilalți sunt măsuri de luat în considerare.

De asemenea, este important aici apelul la consultanții pentru SSM pentru o reanaliză  a ceea ce înseamnă condiții de muncă pentru fiecare post în parte și stabilirea de reguli suplimentare, unde va fi cazul. Pentru persoanele cu boli cronice sau cu risc – sunt o serie de informații confidențiale, cu risc, pe care angajatorul le poate prelucra doar în situații foarte excepționale. Angajatorul trebuie să se îndrepte către medicul de medicina muncii pentru a obține recomandări în acest sens. Recomandarea generală și în linie cu normele legislative curente este realizarea evaluării noilor riscuri.

• Cheltuielile legate de protecția muncii: sunt deductibile fiscal conform legii. TVA-ul este deductibil pentru materialele igienico-sanitare. Autoritățile trebuie să vină cu niște recomandări mai clare cu privire la măsurile ce trebuie întreprinse de companii după 15 mai.

Reuniunea s-a finalizat accentuându-se importanța pregătirii adecvate pentru relansarea activității economice după data de 15 mai, când va fi la fel de mare nevoie pentru flexibilizarea raporturilor de muncă pentru sprijinul companiilor și al angajaților. Mediul de afaceri salută eforturile realizate până în acest moment de autorități (suportul pentru șomaj tehnic, simplificarea procedurii de implementare a muncii de acasă), dar, în același timp, subliniază că acestea trebuie continuate.  Munca cu timp redus co-finanțată de stat, zilele libere plătite și extinderea perioadei de compensare la 24 de luni și digitalizarea raporturilor de muncă (contractele de muncă, fișele SSM, instruirea SSM) reprezintă inițiative care presupun un efort minim din partea statului și ale angajatorilor, dar care pot avea beneficii majore pe termen scurt și mediu. Dialogul, schimbul de expertiză și oferirea unui cadru de timp pentru implementarea măsurilor sunt aspecte cheie, absolut necesare în contextul actual.