COVID-19  •  Comunicare -Presa  •  Business info

#flashinfo. Matinal Digital – PNRR, reforme și investiții în domeniul sănătății

Pe 1 aprilie, în cadrul Matinalului Digital cu experții CCIFER, s-a discutat despre prioritățile programului de guvernare în domeniul sănătății - PNRR, proiecte, reforme, investițiile în infrastructura de sănătate, managementul spitalelor și digitalizare în sistemul sanitar.

Intervenienți :

• François Coste, președinte CCIFER
• Ioana Mihăilă, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății
• Olimpia Enache, Chief Operations Officer, Rețeaua de Sănătate Regina Maria
• Iulia Ionescu, Country Lead Romania & Moldova, Sanofi

Moderator - Tatiana Popescu, Lider al Grupului de lucru Sănătate CCIFER

Principalele subiecte abordate :

Reforme și PNRR

• Pe componenta de sănătate, PNRR cuprinde 3 mari linii de reformă și 2 linii de investiții.
• Priorități :

• o mai bună gestionare a fondurilor din asigurările de sănătate.
• o evidență mai bună a cheltuirii banului public în sănătate, pentru a-l orienta acolo unde avem rezultate mai bune – criterii pentru a recompensa unitățile sanitare care reușesc să obțină performanță conform acelor criterii.
• diversificarea gamei de servicii în asistența medicală primară.
• dezvoltarea medicinei din zona rurală, mai ales din zona rurală izolată.
• reforma este legată și de o parte importantă de investiții, cu scopul de a crește accesul la servicii medicale acolo unde acesta este redus, pentru diversificarea serviciilor în asistența primară și dotarea cabinetelor de asistență medicală, pentru ca acestea să fie dotate pentru o prevenție mai eficientă și monitorizarea pacienților cronici.
• investiții pentru dotarea ambulatoriilor deja existente, vizând recondiționarea acelora care nu au fost finanțate de programele de finanțare regionale anterioare. Se va ține cont și de infuzia de capital pe proiecte în 2020.
• caravane medicale – pentru a crește accesul la investigații de screening, mai ales a screeningului mamar și de cancer de col uterin.
• întărirea capacității administrative și a investițiilor în infrastructura medicală/spitalicească, consituirea unei agenții cu personal specializat, capabil să prioritizeze proiectele, să vadă nevoia din teritoriu și să ofere susținere tehnică pentru proiecte cu impact regional și național.
• Două dintre liniile de reformă  sunt transversale - infrastructură/acces/management.

În ceea ce privește reforma capacităților umane este vizată creșterea abilității de management pentru managerii de spitale, șefi de secție/medici de familie ce sunt managerii propriilor cabinete și a persoanelor ce conduc diverse structuri sanitare, pentru transparentizarea managementului, a putea măsura performanța și a monitorzia derapajele, atunci când ele există.

- Digitalizarea, cu prioritate a investițiilor în sistemele digitale CNAS și în implementarea lor.

- in PNRR au fost preluate o parte din investițiile din Programul Operațional Sănătate.

- investițiile în cercetare vor fi incluse în PO Sănătate.

Accesul la medicamente

• Accesul la medicamente inovative. Cercetare și produsele ce apar în urma cercetării. S-au făcut mulți pași chiar și în 2020, un an extrem de dificil :  s-au compensat medicamente, au pătruns pe piața din România medicamente inovative. Însă procesul este extrem de greu, și nu întoteauna e vorba de finanțare, ci și de birocrație, lipsă de personal sau de expertiză. E nevoie de acces mai rapid la medicamentele inovative și de asigurarea unui cadru legal care să asigure aprovizionarea cu prioritate a piețelor locale și a pacienților din România.
• Pierderea accesului la medicamente. Se poate întâmpla prin mai multe căi, cea mai frecventă fiind retragerea medicamentelor de pe piață, din simplul motiv că piața din România și-a pierdut atractivitatea. Este binevenită inițiativa Ministerului Sănătății de a schimba metolodigia de calcul a prețurilor pentru anumite medicamente esențiale.

Prevenția și vaccinarea

• În ceea ce privește prevenția bolilor cronice, a diabetului și bolilor cardio-vasculare : e nevoie să se poată face pași destul de repede prin dezvoltarea normelor de aplicare pentru legea prevenției. Sunt mai multe legi adoptate între timp care nu pot fi puse în aplicare din cauza lipsei normelor de aplicare.
• Vaccinare – se fac eforturi importante pentru vaccinarea covid. Dar ratele de vacicnare pentru celelalte boli au scăzut îngrijorător în anul pandemiei și continuă să fie la rate foarte mici acum. Și acesta e un punct în care trebuie acționat, pentru a nu duce la creșterea altor boli în vreme de pandemie.

Infrastructura spitalicească și digitală

• În ulrtimii 20 de ani s-au construit multe spitale în sectorul privat, din fonduri proprii. Rețeaua Regina Maria e prezentă în 22 de județe și poate pune la dispoziția autorițăților platforma și infrastrucutra existentă pentru a crea programe de prevenție împreună cu ministerul.
• Regina Maria s-a implicat în crearea de platforme digitale pe care le pune la dispoziția Ministerului Sănătății ca posibile variante de platforme digitale. În martie 2020 a fost creată platforma digitală în 2 săptămâni, iar acum are 200.000 de consultații online. Platforma susține un flux complet, precum și accesul pacientului la dosarul medical, la istoricul său din ultimii 12 ani.

Q & A

Care este planul Ministerului în ceea ce privește publicarea normelor de aplicare fără de care legile nu sunt funcționale, de exemplu în cazul diabetului ?

În context pandemic, nu a existat resursa umană necesară pentru a fi finalizate aceste norme de publicare în ultimele 6 luni. După PNRR, un proiect ce mobilizează mult timp și energie, vom avea și o perspectivă în cum vom putea aplica normele de aplicare, precum și mijlaocele de a aface prevenție.

Platforma de vacinare poate fi extinsă pentru monitorizarea pacienților cu boli cronice ce nu au parte acum de un act mediac așa cum ar trebuie să fie ?

Ne gândim la dezvoltarea platformei ea mai mult pentru vaccinurile precum HPV. Încă nu am ajuns să dezvoltăm foarte mult ideea, pentru că vaccinarea covid ocupă foarte multe resurse. Nu am putut conecta platforma pentru monitorizarea pacienților cronici, dar avem alte sisteme medicale prin care îi putem monitoriza.

Va fi prevăzută în PNRR construirea de noi noi spitale regionale ?

Infrastrucutra majoră a spitalelor nu va putea fi construită în cadrul PNRR, pentru că necesită mai mult timp decât prevăd termenele PNRR, respectiv august 2026.

Cum poate mediul privat să ajute Ministerul Sănătății în dezvoltarea proiectelor PNRR ? Mai ales că mare parte din proiectele incluse în PNRR sunt implementate în mediul privat.

• Rolul sectorului privat va fi foarte necesar pentru servicii și pe partea de digitalizare – furnizorii de servicii de sănătate ce vor contribui cu date când fom finaliza cloudul guvernamental, dar ne referim și la providerii de sisteme informatice dedicate sistemului medical.
• În PNRR vom investi destul de mult pe partea de acces și asistență primară și ambulatorie. Vom avea nevoie ca acele servicii să beneficieze de finanțare. Ne gândim să începem o unificare a programelor și a surselor de finanțare pentru prevenție. Avem nevoie de o sursă de finanțare. Prin Programul Operațional Sănătate – cu o componentă din Fondul Social European vom susține o parte dintre serviciile pe perevenție.
• Va trebui să ne aliniem bine și pe strategie, pentru a putea mapa ce avem în acest moment, pentru a ști în ce trebuie să investim.
• Ne vom gândi și la asigurările private de sănătate, dar mai întâi avem nevoie de date. Suntem într-un cerc vicios în care, fără digitalizre, nu avem date pe baza cărora să luăm decizii. Trebuie să luăm decizii în cunoștință de cauză, pentru a înțelege efectele.

Este luat în considerare și sectorul privat în PNRR ?

• Nu va fi finanțată decât infrastructură spitalicească publică. Nu ne interesează neapărat cine o contruiește. Apoi, avem în vedere partea de digitalizare și în sectorul privat, dar nu putem face o promisiune.  

• Partea de formare a resurselor umane și creșterea de competențe a personalului de sănătate nu e strict legată de apartenența la o instituție publică. Vor veni beneficii pentru investitorii privați, pentru furnizorii de echipamente medicale, dar și de servicii, însă acestea vor fi finațate din POS și nu PNRR.

Cum poate mediul privat să ajute privind normele de aplicare pt telemedicină?

Am început discuțiile cu grupul de lucru pe telemedicină din Minister. Am centralizat observațiile trimise pentru aceste norme și am primit input și de la CNAS. Ne-am dat termen ca până la finalul săptămânii viitoare să integrăm observațiile, pe care sperăm să reușim să le și publicăm în următoarele săptămâni.

Există un plan privind instruirea resursei umane? Este adevărat că nu putem face totul peste naopte, dar nu ne dorim ca schimbările să nu fie tergiversate pentru umrătorii cinci ani.

• Vom face, pe termen scurt, o reorganizare și o modificare a organigramei, începând cu Ministerul Sănătății și continuând cu instituțiile subordonate - ANMDP/DSP.
• Mai sunt lucruri pe care nu le putem face doar noi și care presupun negociere politică, în care trebuie luată în considerare și partea de salarizare din sitemul public pentru a aduce personal competent.
• Luăm în calcul consultanța cu mediul privat, care să vină în ajutorul resursei umane existente.
• Avem așteptări realiste pentru această etapă de reorganizare. Completăm cu expertiza externă. Dacă toate lucrurile vor merge spre bine, sper să reușim să facem niște modificări mai profunde, dar acolo avem, iarăși, așteptări realiste.