Participare masă rotundă: „Inteligența Artificială în Educație” – contribuții relevante pentru dezvoltarea competențelor, Senatul României

1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT GENERAL

Transformările accelerate generate de digitalizare și de dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială determină o reconfigurare profundă a modului în care educația este concepută, organizată și livrată. În acest context, sistemele educaționale sunt supuse unei presiuni crescute de adaptare, atât din perspectiva conținuturilor, cât și a metodologiilor de predare și a modului de evaluare a competențelor.

Inteligența artificială nu mai reprezintă o perspectivă viitoare, ci o realitate deja integrată în viața cotidiană a elevilor. Aceasta influențează modul în care aceștia accesează informația, își organizează învățarea și își dezvoltă competențele. Cu toate acestea, integrarea AI în educație nu este, în prezent, rezultatul unui demers sistemic, ci mai degrabă al unor utilizări spontane, neuniforme și, adesea, neghidate.

În paralel, sistemul educațional se confruntă cu o serie de provocări structurale, dintre care se evidențiază:

• menținerea unui nivel ridicat de birocrație, bazat pe procese analogice; 

• fragmentarea fluxurilor de informații între instituții; 

• lipsa unor sisteme digitale integrate; 

• dificultăți în adaptarea rapidă a cadrelor didactice la noile tehnologii; 

• decalajul dintre competențele dobândite în școală și cerințele pieței muncii. 

Aceste provocări generează un context în care inovarea tehnologică, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, nu poate produce impactul dorit în absența unei transformări structurale a modului de funcționare a sistemului educațional.

În acest sens, digitalizarea nu reprezintă doar un instrument de modernizare, ci o condiție esențială pentru:

• eficientizarea proceselor administrative; 

• creșterea calității actului educațional; 

• utilizarea datelor în luarea deciziilor; 

• personalizarea procesului de învățare; 

• facilitarea colaborării între actorii implicați. 

Integrarea inteligenței artificiale devine astfel relevantă nu ca scop în sine, ci ca parte a unui ecosistem educațional bazat pe date, interconectare și adaptabilitate.

Contextul participării

Discuțiile inițiate în cadrul întâlnirii au evidențiat faptul că inteligența artificială nu mai reprezintă doar o direcție de viitor, ci o realitate deja prezentă în viața elevilor, mulți dintre aceștia utilizând, în mod informal, instrumente bazate pe AI pentru învățare, documentare sau rezolvarea sarcinilor școlare. În acest context, a fost subliniată necesitatea integrării controlate și responsabile a acestor tehnologii în educație, astfel încât acestea să devină un instrument de sprijin, nu un substitut al procesului educațional.

Totodată, s-a accentuat importanța dezvoltării competențelor practice, a gândirii critice și a capacității de adaptare — competențe esențiale într-un context profesional în continuă schimbare, influențat direct de digitalizare și automatizare.

Participarea la masa rotundă dedicată temei „Inteligența artificială în educație” a avut ca obiectiv principal conectarea proiectului ProMes – „azi elev, mâine meseriaș” la direcțiile actuale de transformare a sistemului educațional, în special în ceea ce privește digitalizarea și integrarea tehnologiilor emergente.

Evenimentul a reunit actori relevanți din zona decizională, educațională și tehnologică, oferind un cadru de dialog privind:

• modernizarea sistemului educațional; 

• reducerea birocrației; 

• utilizarea datelor în procesele educaționale; 

• rolul inteligenței artificiale în sprijinirea procesului de predare–învățare. 

Legătura cu învățarea aplicată și piața muncii

Un alt element esențial evidențiat în contextul actual este necesitatea orientării educației către dezvoltarea competențelor aplicabile în contexte reale de muncă. Accentul se mută din ce în ce mai mult de la acumularea de informații către capacitatea de utilizare a acestora în situații concrete.

Această schimbare de paradigmă presupune:

• integrarea experiențelor practice în procesul educațional; 

• dezvoltarea competențelor transversale (adaptabilitate, gândire critică, autonomie); 

• corelarea formării elevilor cu nevoile reale ale angajatorilor; 

• crearea unor mecanisme de feedback între mediul educațional și cel economic. 

În acest context, inteligența artificială poate deveni un instrument de sprijin pentru învățarea aplicată, facilitând:

• accesul rapid la informații relevante; 

• simularea unor situații profesionale; 

• oferirea de feedback personalizat; 

• sprijin în procesul de reflecție asupra experienței de practică. 

Poziționarea proiectului ProMes în acest context

În raport cu aceste transformări, proiectul ProMes – „azi elev, mâine meseriaș” se înscrie în mod direct în direcția modernizării educației prin:

• promovarea învățării la locul de muncă; 

• dezvoltarea competențelor relevante pentru integrarea profesională; 

• consolidarea parteneriatelor între unitățile de învățământ și operatorii economici; 

• facilitarea unui cadru de colaborare bazat pe aplicabilitate și rezultate concrete. 

ProMes contribuie la reducerea decalajului dintre educație și piața muncii prin integrarea elevilor în contexte reale de activitate, unde aceștia își pot dezvolta competențele într-un mod practic și relevant.

🔷 BEST PRACTICE – POZIȚIONARE STRATEGICĂ PROMES

ProMes poate fi înțeles ca:

✔ un model de tranziție de la educația teoretică la educația aplicată;

 ✔ un cadru funcțional de colaborare între școală și mediul economic;

 ✔ un ecosistem deschis integrării tehnologiilor digitale și AI;

 ✔ un instrument de dezvoltare a competențelor orientate spre angajabilitate.

În acest context al transformărilor sistemice și al nevoii de integrare a tehnologiilor emergente în educație, participarea la masa rotundă dedicată inteligenței artificiale a reprezentat o oportunitate relevantă de:

• înțelegere a direcțiilor strategice la nivel național; 

• identificare a oportunităților de integrare a AI în educație; 

• corelare a activităților proiectului ProMes cu tendințele actuale; 

• consolidare a rolului de interfață între educație, mediul economic și factorii decizionali.

2. Idei-cheie rezultate din dezbatere

2.1. Digitalizarea – condiție esențială pentru integrarea AI

Unul dintre mesajele centrale a fost faptul că introducerea reală a inteligenței artificiale în educație nu poate avea loc în absența digitalizării proceselor.

S-a evidențiat că:

• sistemul educațional funcționează încă predominant pe suport fizic (hârtie); 

• profesorii sunt suprasolicitați de sarcini administrative repetitive; 

• lipsa digitalizării descurajează adoptarea tehnologiilor noi. 

Concluzie:
Transformarea digitală trebuie să înceapă cu simplificarea și digitalizarea fluxurilor administrative, pentru a crea premisele utilizării eficiente a inteligenței artificiale.

➡ trecerea de la „educație pe hârtie” la „educație bazată pe date”.

2.2. Rolul datelor în modernizarea educației și necesitatea platformelor înregistrate

Inteligența artificială se bazează pe colectarea și utilizarea datelor. În acest context, s-a subliniat necesitatea dezvoltării unor sisteme integrate care să permită:

• gestionarea unitară a informațiilor despre elevi și profesori; 

• evaluarea standardizată; 

• crearea de portofolii digitale; 

• automatizarea proceselor administrative. 

Direcția propusă:

 Crearea unor platforme educaționale integrate, care să reducă birocrația și să permită acces rapid la informații relevante, inclusiv generarea automată a documentației necesare.

Integrarea AI presupune existența unor sisteme digitale care să includă:

• evaluare standardizată; 

• catalog electronic; 

• portofolii digitale (elev + profesor); 

• gestiune administrativă unificată. 

Impact estimat:

• reducerea birocrației; 

• creșterea eficienței; 

• acces rapid la informații relevante.

2.3. Inteligența artificială – oportunitate și provocare

Discuțiile au evidențiat faptul că:

• elevii utilizează deja inteligența artificială în mod frecvent; 

• profesorii sunt într-un proces de adaptare la noile tehnologii; 

• sistemul educațional nu are încă o strategie unitară privind utilizarea AI. 

Principalele beneficii identificate:

• personalizarea procesului de învățare; 

• oferirea de feedback rapid și adaptat; 

• reducerea timpului alocat sarcinilor administrative. 

În același timp, au fost identificate și riscuri:

• utilizare necontrolată sau superficială; 

• dependență de tehnologie; 

• diminuarea efortului cognitiv dacă utilizarea nu este ghidată. 

S-a identificat un decalaj clar:

2.4. Utilizarea AI de către elevi

Un aspect important evidențiat în cadrul dezbaterii a fost nivelul ridicat de utilizare a instrumentelor bazate pe inteligență artificială în rândul elevilor, chiar în absența unei integrări formale în procesul educațional. Astfel, s-a conturat faptul că majoritatea elevilor utilizează deja, în mod curent, aplicații și platforme de tip AI pentru activități precum căutarea de informații, redactarea de texte, rezolvarea de exerciții sau clarificarea unor concepte.

Cu toate acestea, utilizarea acestor instrumente nu este însoțită, în mod sistematic, de o înțelegere adecvată a modului lor de funcționare. O parte semnificativă a elevilor nu deține competențele necesare pentru a evalua critic răspunsurile generate de AI, pentru a identifica eventualele erori sau pentru a diferenția între informații valide și conținut inexact sau incomplet. În lipsa acestor competențe, există riscul ca inteligența artificială să fie percepută ca o sursă absolută de adevăr, ceea ce poate afecta calitatea procesului de învățare.

De asemenea, utilizarea AI este în prezent predominant informală și nestructurată, fiind determinată mai degrabă de inițiativa individuală a elevilor decât de un cadru pedagogic organizat. Aceasta se manifestă prin utilizări punctuale, orientate spre obținerea rapidă a unor rezultate (de exemplu, rezolvarea temelor sau generarea de conținut), fără a fi integrate într-un proces educațional coerent, care să urmărească dezvoltarea competențelor pe termen lung.

În acest context, se evidențiază necesitatea unei schimbări de abordare, în care utilizarea inteligenței artificiale să fie:

• ghidată pedagogic; 

• integrată în activități educaționale structurate; 

• orientată către dezvoltarea gândirii critice, a autonomiei în învățare și a responsabilității în utilizarea tehnologiei. 

Astfel, rolul sistemului educațional devine esențial nu doar în facilitarea accesului la aceste tehnologii, ci mai ales în formarea competențelor necesare pentru utilizarea lor corectă, eficientă și etică.

Implicație majoră:

Școala trebuie să își asume un rol activ și strategic în ghidarea utilizării inteligenței artificiale, transformând-o dintr-un instrument utilizat spontan într-un instrument educațional structurat, integrat în procesul de învățare.

În prezent, majoritatea elevilor utilizează deja aplicații bazate pe inteligență artificială într-un mod intuitiv și necoordonat, fără a avea repere clare privind corectitudinea informațiilor, etica utilizării sau relevanța pentru dezvoltarea competențelor. În lipsa unei intervenții din partea școlii, există riscul ca aceste instrumente să fie folosite superficial, ca soluții rapide, și nu ca suport real pentru învățare.

În acest context, rolul școlii se redefinește: nu de a limita accesul la tehnologie, ci de a structura, orienta și valorifica utilizarea acesteia în mod pedagogic. Aceasta presupune trecerea de la utilizarea spontană la o utilizare ghidată, bazată pe obiective clare de învățare și pe dezvoltarea competențelor relevante pentru piața muncii.

Mai concret, această transformare implică:

• introducerea unor cadre clare de utilizare a AI în procesul educațional, adaptate nivelului elevilor și domeniului de formare; 

• dezvoltarea gândirii critice, prin învățarea modului de evaluare a răspunsurilor generate de AI, nu doar de acceptare a acestora; 

• integrarea AI în activități aplicate, astfel încât elevii să o folosească pentru rezolvarea de probleme reale, similare celor din mediul profesional; 

• formarea cadrelor didactice, care devin facilitatori ai învățării asistate de tehnologie, nu doar furnizori de informație; 

• promovarea utilizării etice și responsabile, inclusiv în ceea ce privește originalitatea muncii și protecția datelor. 

Prin această abordare, inteligența artificială nu mai este percepută ca o „scurtătură”, ci devine un instrument de învățare profundă, care sprijină elevii să înțeleagă, să aplice și să își dezvolte competențele într-un mod adaptat realităților actuale.

1. Relevanța pentru proiectul ProMes

3.1. Alinierea cu obiectivele proiectului

Participarea la acest eveniment confirmă relevanța și actualitatea direcțiilor deja asumate în cadrul proiectului ProMes – „azi elev, mâine meseriaș”, evidențiind faptul că abordarea proiectului este aliniată la tendințele emergente din educație și la nevoile reale ale pieței muncii.

În mod particular, orientarea către învățarea aplicată se regăsește ca element central atât în discursul actorilor implicați în dezbatere, cât și în arhitectura proiectului ProMes. Accentul se mută din ce în ce mai clar de la acumularea teoretică de informații către capacitatea elevilor de a utiliza cunoștințele în contexte reale, de a rezolva probleme concrete și de a se adapta unor situații profesionale variate. În acest sens, stagiile de practică implementate în cadrul proiectului oferă un cadru autentic de învățare experiențială, în care elevii își pot dezvolta competențele prin contact direct cu mediul de lucru.

De asemenea, dezvoltarea competențelor relevante pentru piața muncii reprezintă un obiectiv comun între direcțiile discutate la nivel de sistem și intervențiile realizate în cadrul ProMes. Se conturează tot mai clar necesitatea formării unor competențe transversale – precum gândirea critică, autonomia, adaptabilitatea sau capacitatea de a lucra cu tehnologii digitale – care să completeze pregătirea tehnică de specialitate. ProMes contribuie la acest proces prin integrarea elevilor în contexte reale de muncă, unde competențele sunt nu doar dobândite, ci și validate în practică.

Un alt element esențial confirmat de participarea la eveniment este importanța colaborării active între școală și mediul economic. Dezbaterea a evidențiat necesitatea construirii unor parteneriate funcționale și sustenabile, în care operatorii economici să devină actori implicați în procesul de formare profesională. ProMes răspunde direct acestei nevoi, facilitând interacțiunea constantă între elevi, profesori și angajatori, și contribuind la crearea unui ecosistem educațional bazat pe co-responsabilitate și schimb de valoare.

În acest context, accentul pus pe aplicarea cunoștințelor și pe dezvoltarea competențelor practice nu reprezintă doar o direcție teoretică, ci o necesitate validată la nivel sistemic. Filosofia proiectului ProMes, centrată pe învățare prin experiență și pe integrarea timpurie a elevilor în mediul profesional, se dovedește a fi pe deplin coerentă cu aceste evoluții și contribuie la construirea unui model educațional adaptat realităților actuale.

3.2. ProMes – cadru de implementare pentru utilizarea AI

Proiectul ProMes oferă un context favorabil pentru integrarea inteligenței artificiale în mod structurat, în special prin:

• utilizarea AI în activitățile de practică; 

• sprijinirea elevilor în dezvoltarea competențelor digitale; 

• facilitarea interacțiunii între elevi, profesori și operatori economici. 

Astfel, proiectul poate funcționa ca un model pilot pentru utilizarea AI în învățarea la locul de muncă.

3.3. Consolidarea sistemului de colaborare

Direcțiile discutate în cadrul dezbaterii susțin necesitatea unui sistem integrat de colaborare între:

• unități de învățământ; 

• operatori economici; 

• autorități publice. 

În acest context, ProMes contribuie la dezvoltarea unui model de cooperare sistemică, bazat pe schimb de informații, feedback și adaptare continuă.

4. Rolul de Speaker & Facilitator

Participarea la eveniment a consolidat rolul de Speaker & Facilitator prin:

4.1. Facilitarea accesului la informații strategice

• înțelegerea direcțiilor de dezvoltare ale sistemului educațional; 

• identificarea oportunităților de integrare a AI în proiect. 

4.2. Transpunerea conceptelor în aplicații concrete

• interpretarea informațiilor în raport cu activitățile din ProMes; 

• identificarea modului în care AI poate sprijini activitățile de practică și monitorizare. 

4.3. Consolidarea rolului de interfață

• conectarea mediului educațional cu cel decizional și economic; 

• facilitarea dialogului între actori relevanți; 

• susținerea unui model de colaborare bazat pe eficiență și inovare. 

5. Implicații operaționale pentru implementarea proiectului

Pe baza informațiilor analizate, se conturează următoarele direcții de acțiune:

a. Digitalizarea proceselor

• reducerea utilizării documentelor pe suport fizic; 

• centralizarea datelor privind elevii și activitățile de practică; 

• utilizarea instrumentelor digitale pentru raportare și evaluare. 

b. Integrarea AI în activitățile elevilor

• utilizarea AI pentru redactarea și structurarea informațiilor; 

• sprijin în înțelegerea sarcinilor de practică; 

• dezvoltarea gândirii critice prin utilizare ghidată. 

c. Formarea cadrelor didactice și a tutorilor

• instruire privind utilizarea responsabilă a AI; 

• dezvoltarea de ghiduri de utilizare; 

• promovarea unor exemple de bună practică. 

d. Testare și adaptare

• implementarea inițială în grupuri pilot; 

• colectarea feedback-ului; 

• ajustarea și extinderea ulterioară. 

6. Concluzii generale

• Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor. 

• Integrarea acesteia în educație necesită o bază solidă de digitalizare. 

• Reducerea birocrației este esențială pentru modernizarea sistemului. 

• AI nu înlocuiește profesorii, ci contribuie la eficientizarea activității acestora. 

7. Concluzie integrată pentru proiectul ProMes

Participarea la masa rotundă confirmă faptul că proiectul ProMes este aliniat la direcțiile actuale de dezvoltare a educației și are potențialul de a deveni un model de bună practică în integrarea inteligenței artificiale în învățarea la locul de muncă.

Prin:

• structurarea utilizării tehnologiei; 

• dezvoltarea competențelor relevante; 

• consolidarea parteneriatelor; 

ProMes contribuie la tranziția către un sistem educațional modern, orientat spre performanță, adaptabilitate și integrare profesională.