Bilantul evenimentului

Retour sur: Matinal cu experții CCIFER

CCIFER, in parteneriat cu BRD Groupe Société Générale a organizat in data de 3 februarie 2022, primul  “Matinal Digital cu expertii CCIFER” din acest an, deschizand astfel seria discutiilor strategice despre Planul National de Redresare si Rezilienta.

Expertii invitati au fost :

  • Ramona CHIRIAC - Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România
  • Ramona MOLDOVAN -  Director General al Direcției Generale Management Mecanism de Redresare și Reziliență, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
  • Liana GORAN - Consilier economic, Reprezentanța Comisiei Europene în România
  • Istvan JAKAB - Consilier economic, Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Discutiile au fost moderate de Carmen ARHIP - Director Fonduri Europene, BRD – Groupe Société Générale.

Principalele subiecte abordate :

Strategia pentru implementarea reformelor si absorbția fondurilor alocate Romaniei

  • Implementarea PNRR reprezinta un  element central in tot ceea ce inseamna efortul de revenire si de redresare  a economiilor cuplat cu alte angajamente majore europene, precum Pactul Verde European
  • Transformarea digitala, este o tranzitie pe care Comisia Europeana se straduieste sa o accelereze impreuna cu statele membre si aceasta  va aduce beneficii intregii societati, pentru ca solutiile digitale deschid noi oportunitati pentru mediul de afaceri, incurajand dezvoltarea unor tehnologii de incredere si promovarea unor societati deschise si democratice ceea ce va duce la crearea unei economii dinamice si viabile.
  • Implicarea mediului privat este esentiala pentru dezvoltarea de noi lanturi valorice pentru crearea de locuri de munca, crearea de noi competente si incurajarea cercetarii si inovarii. Din aceasta perspectiva, implementatea Planurilor Nationale de Redresare si Rezilienta reprezinta oportunitati de cooperare pentru a maximiza investitiile publice.
  • PNRR-ul romanaesc este parte a unui pachet istoric numit Next Generation UE, un plan istoric dintr-o perspectiva cantitativa (750 miliarde euro) si calitativa. O alta decizie istorica este aceea a tuturor statelor membre UE de a hotari pentru prima data in istoria europeana sa se imprumute impreuna de pe pietele financiare.
  • Pentru Romania, PNRR cuprinde 507 tinte si jaloane. Aceste 507 tinte si jaloane conditioneaza finantarea europeana. Acest mecanism de finantare este bazat pe performanta, asadar UE va finanta prin aceste mecanisme doar rezultate, doar performante.
  • Vorbim in cazul Romaniei de 29 miliarde euro fonduri nerambursabile si imprumuturi.
  • PNRR-ul Romaniei este unul foarte ambitios, care odata implementat va avea rezultate palpabile, va livra in mod real pentru societate romaneasca si, in acelasi timp va reforma.
  • Vorbim constant de PNRR ca despre o sansa istorica reala pentru Romania de a reveni in forta, de a recupera decalajele care exista fata de alte state membre si de a accelera transformarea economica in domenii diverse: de la dezvoltarea infrastructurii pana la digitalizare, sprijin pentru consolidarea mediului de afaceri, debirocratizare si predictibilitate, transparetizarea proceselor tehnice, educatie, modernizarea sistemului sanitar, modernizarea sistemului energetic si reducerea poluarii, etc.
  • Comisia Europeana a adoptat Planurile de Redresare si Rezilienta pentru 22 state membre, iar in evaluare sunt Planurile Ungariei, Poloniei, Suediei si Bulgariei. La nivelul UE s-au facut plati in valoare de 56 miliarde de euro.
  • In ceea ce priveste acordurile operationale,  se discuta cu fiecare stat membru pentru ca acestea trebuie semnate inainte de a se putea face o prima cerere de plata periodica. La acest moment, acorduri operationale sunt semnate cu Spania, Franta, Slovacia, Grecia, Italia si Portugalia. Asadar planurile nationale au intrat in faza de implementare, iar Romania este in linie cu celelalte state membre.
  • Urmarirea implementarii este o prioritatea Comisiei Europene in perioada urmatoare. Exista un dialog constant politic si tehnic in vederea implementarii si monitorizatii in cadrul caruia Reprezentanta Comisiei Europene in Romania este extrem de implicata, lucru similar in toate statele membre.


Calendarul de lucru pentru operationalizarea PNRR

  • Odata cu aprobarea PNRR la sfarsitul lunii octombrie 2021, s-a intrat intr-un ritm accelerat de implementare. In luna decembrie au fost aprobate actele normative primare pentru implementare si au fost semnate cu Comisia Europeana acordurile de grant si de imprumut in baza carora s-a primit si prefinantatrea.
  • Atat Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene in calitate de coordonator national, cat si Ministerele de linie si-au organizat structurile de specialitate si sunt in  etapa in care isi cresc capacitatea de a raspunde provocarilor si responsabilitatilor pe care le au in implementarea PNRR.
  • In acesta perioada, se finalizeaza normele de aplicare ale acestui cadru institutional si financiar si se semneaza acordurile de finantare cu fiecare Minister care va avea rol coordonator.
  • In bugetul de stat pentru anul 2022 au fost incluse deja sumele necesare pentru implementarea acelor reforme si investitii care sunt bugetate pentru acest an.
  • La finalul anului 2021, odata cu aprobarea cadrului normativ de operationalizare au fost deja atinse anumite tinte si jaloane pe care Romania si le-a asumat: reforme majore, cum ar fi strategia anti-coruptie, amendamente la legea privind apa uzata, strategia privind securitatea cibernetica.
  • Pregatirea ghidurilor si lansarea apelurilor reprezinta tinte foarte clare. Acum suntem in etapa in care aceste ghiduri sunt elaborate, sunt notificate la Comisia Europeana componenta 6, cea de energie fiind cea de interes dar si toate celelate.
  • Pornind de la termenele pe care le avem asumate, in luna martie ar trebui puse in consultare primele ghiduri pentru componenta 6. Apoi urmeaza pe parcursul trimestrului 2, 3 si 4 urmatoarele apeluri competitive, cum este cazul Ministerului Educatiei pentru ca nu au un proces de selectie.
  • Anul 2022 va fi dedicat lansarii ghidurilor si apoi lansarii apelurilor de proiecte pentru majoritatea investitiilor, si calendarul in luna februarie, aceste apeluri vor fi preluate si centralizate pe site unde sunt informatii actualizate.


Factorii de incertitudine in ceea ce priveste implementarea PNRR

  • Posibilele vulnerabilitati, acestea exista, dar marea realizare, viziunea deosebita a acestor planuri nationale si a pachetului Next Generation EU este echilibrul intre investitie si reforma. Asadar, asteptarea este ca Romania sa reformeze in timp ce creste.

Actiunile de monitorizare si procesul de evaluare al jaloanelor

  • Procesul de monitorizare si evaluare este foarte complex si are la baza inclusiv principiul participarii societatii civile si informarii tuturor celor implicati si interestati.
  • O prima faza a monitorizării progresului este cea a discutiilor saptamanale si a intalnirilor la nivel de Guvern, la nivel politic in sedinte de Guvern cu Ministrii. La nivel tehnic exista discutii saptamanale in functie de calendar si o data la  2 saptamani au loc intalniri cu  reprezentantii Comisiei Europene alaturi pentru a se discuta progresul. In mecanismul de monitorizare exista si un comitet specific care se intalneste cel putin trimestrial pentru a discuta progresul .
  • La nivelul Comisiei Europene sunt 2 monitorizari si raportari in lunile aprilie si octombrie. Este vorba de o trecere in revista a statiului in care Romania se afla cu fiecare jalon si tinta. Aceasta raportarea este incarcata in platforma pe care Comisia Europeana a dezvoltat-o si in oglinda, se va realiza un astfel de dashboard  si  pe website-ul MIPE unde va fi indicat progresul pentru fiecare fiecare jalon si tinta.

Care sunt oportunitatile PNRR pentru mediul de afaceri?

  • Toate apelurile si ghidurile reprezinta o tinta sau jalon in cadrul PNRR. Pregatirea ghidurilor si lansarea apelurilor reprezinta tinte foarte clare.
  • Astazi aceste ghiduri sunt in etapa de elaborare. Pornind de la termenele asumate, in luna martie ar trebui puse in consultare primele giduri pentru componenta 6 (Energie), apoi urmeaza pe parcursul anului si urmatoarele apeluri competitive.
  • Anul 2022 va fi dedicat lansarii ghidurilor si apoi lansarii apelurilor de proiecte pentru majoritatea investitiilor. Aceste apeluri vor fi preluate si centralizate pe website-ul MIPE unde sunt informatii actualizate.

Care este calendarul pentru lansarea instrumentelor financiare?

  • Pentru instrumentele financiare acum sunt in negociere acordurile pentru a putea fi pregatita implementarea si in cadrul PNRR exista termen sfarsitul anului viitor pentru semnarea a cel putin 50% din contracte.

Ce efect are PNRR asupra programului Anghel Saligny?

  • In ceea ce priveste interferenta cu programul Anghel Saligny, PNRR si Anghel Saligny sunt doua programe complemenatre. Pe de o parte, sunt discutii de investitii pe care PNRR nu le acopera, cum ar fi  investitia in infrastructura rutiera de la nivel local sau judetean si atunci  programul Anghel Saligny  este cel care va avea prioritate. In ceea ce priveste conectarea la apa si canalizare si reteaua de gaz, analiza se face complementar.

Cum se realizeaza legatura intre expertii romani de la Comisia Europeana si expertii nationali pe subiectul PNRR?

  • Exista un dialog constant intre expertii din Romaniaa si cei de la Bruxelles. PNRR este format din 15 componente, 4 persoane sunt desemnate pe fiecare componenta si ele organizeaza discutii si cu ceilalti specialisti. Ca mod de lucru, există reuniuni bi-lunare de coordonare pentru a verifica stadiul de progres si sedintele tehnice saptamanale pe diverse arii aflate in lucru cu echipele aferente.

Din punct de vedere economic, care este impactul previzionat pentru atragerea de investitii si cresterea competitivitatii Romaniei?

  • La momentul la care Comisia Europeana a prezentat propunerea Next Generation EU si tot pachetul acesta care e Facilitatea de Redresare si Rezilienta, a fost facuta o modelare economica. Din punct de vedere economic nu trebuie sa ne gandim strict la investitiile publice, pentru ca PNRR-urile fiecarui stat membru au si partea de reforme, au si partea de investitii. Partea de reforme structurale este acea parte importanta care ajuta cresterea economica. PNRR prezinta o predictibilitate pana in 2026 atat in ceea ce priveste reformele, cat si investitiile.

La capitolul Energie, aproape o jumatate de milliard de euro sunt alocati proiectelor de energie regenerabila. Criza actuala inca produce mari efecte asupra industriei, punand la risc viitorul companiilor industriale si implicit mii de locuri de munca din zone defavorizate. Cum ne putem asigura ca macar o mica parte din acesti bani merg si catre astfel de companii, care sunt pregatite sa co-investeasca pentru a-si asigura independenta energetica si totodata sa se apropie de atingerea obiectivelor ambitioase ale Uniunii in ceea ce priveste emisiile de dioxid de carbon?

  • Scopul intregii componente este, pe langa tranzitia catre partea verde, de energie verde si aceasta conversie a productiei catre investitii regenerabile. Ghidurile pentru aceste investitii sunt in discutii pentru a stabili o lista de prioritati. Ghidurile urmeaza sa fie lansate in urma discutiilor cu Comisia Europeana si Consiliul Concurentei.

Ce trebuie sa faca o companie pentru a valida daca poate accesa finantarile din PNRR?

  • Exista  in lucru dezvoltarea unei sectiunea de  motor de cautare cu integrarea oportunitatilor de finantare pe care diversi beneficiari le au in cadrul PNRR.

Referitor la implementarea PNRR, care sunt componentele pe care le gestioneaza MIPE si care sunt cele care le gestioneaza Ministerele de resort?

  • In arhitectura institutionala, MIPE are rolul de a se asigura ca PNRR se realizeaza. Responsabilitatea pentru implementarea anumitor politici specifice unui sector revine Ministerelor de linie.
  • Investitiile care raman in implementarea MIPE sunt: componenta 7 (digitalizare), componenta 9 (instruméntele financiare,) componenta  11 (investitiile 1 si 2 referitoare la promovarea si modernizarea anumitor muzee,) componenta 14 ( cea de buna guvernanta -cresterea capacitatii de a participa activ la luarea deciziilor de la nivel local sau de participare in procesul de decizie).
  • Toate celelalte componente revin Ministerelor care au in portofoliu mandat pentru a realiza acele reforme si investitii, de exemplu componenta 4 pentru transport este la Ministerul Transportului, componentele 5 si 10 la MDLPA, componenta 6, cea de energie la Ministerul Energiei, 7 la Ministerul Digitalizarii,  8 la Ministerul de Finante si Ministerul Muncii,  9 este impartita intre mai multe ministere.

Vă invităm să consultați agenda următoarelor evenimente și formări CCIFER.

Plus d'actualités

All news

Share this page Share on FacebookShare on TwitterShare on Linkedin
Close

Descoperă spațiul tău personal pe ccifer.ro !

Close

Descoperă spațiul tău personal pe ccifer.ro !