Bilantul evenimentului

Retour sur: Matinal Digital cu experții CCIFER

CCIFER și Clubul Francofon de Afaceri din Timișoara, în parteneriat cu Alstom, au
organizat în data de 10 martie 2022 un Matinal Digital dedicat unei discuții
strategice despre dezvoltarea, modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare în
România în contextul implementării PNRR.

Experții invitați au fost:

• Felix ARDELEAN - Director General OI Transport, Ministerul Transporturilor
• Artur FRYCZKOWSKI - Commercial & Business Development
  Director & Vice-President Alstom Polonia 
• Monica MIHĂILEANU - Director General Adjunct Proiecte cu Finanțare Externă, CFR 
• Ștefan ROSEANU - Președinte Autoritatea pentru Reformă Feroviară

Discuțiile au fost moderate de Gabriel STANCIU, Managing Director al ALSTOM pentru România, Bulgaria și Republica Moldova și Președinte Asociația Industriei Feroviare din România.

Principalele subiecte abordate:

Legislatia achizitiilor publice in Romania si Polonia

• Atat in Romania, cat si in Polonia exista o legislatie de achizitii publice similara, ambele supunandu-se Directivei 25. In Romania exista o instanta administrativa care se numeste CNSC (Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor), iar in Polonia exista o instanta similara, insa este o procedura de arbitraj, formandu-se un complex de trei arbitri care decid asupra cauzei depuse judecatii, dupa care exista, ca si la noi, o cale de atac, si anume Curtea de Apel. Aceasta procedura de contestatie in Polonia este mut mai eficienta, deoarece in urma acestor decizii de arbitraj, foarte putine spete sunt neconfirmate de catre Curtea de Apel.
• Rapiditatea executarii lucrarilor de infrastructura feroviara in Polonia vine din faza preliminara organizarii procedurilor de achizitii publice, deorece toate avizele necesare sunt realizate la Ministerul de Transporturi.
• Polonia a pus în aplicare cerințele dreptului european în domeniul dreptului achizițiilor publice - în mod adecvat ca și alte țări din Uniunea Europeană.
• Diferențele ar trebui să fie minime în legislația unei anumite țări, prin urmare, ar trebui să se caute mai degrabă eficacitatea și actualitatea acțiunilor decât incompatibilitatea procesului.
• În Polonia, avem un proces eficient de depunere a contestațiilor la Camera Națională de Apel și de soluționare la timp a acestora.
• Numărul acestor căi de atac este semnificativ (în medie, mai mult de 2,000 pe an și chiar 3,545 în 2020). Recursurile sunt soluționate în termen de 15 de zile până la 1 lună. Există, de asemenea, apeluri complexe care durează 2 de ani, cum ar fi subiectul livrărilor de vehicule pentru metroul din Varșovia.
• Hotărârile judecătorești în materie de drept civil pot fi pronunțate în fața unei instanțe civile (costuri suplimentare pentru reclamant), dar Cumpărătorul nu este obligat să aștepte decizia instanței și poate continua oferta.
• Aici sunt multe proiecte pe piață - acest lucru face, de asemenea, ofertanții să fie precauți cu privire la apelurile ulterioare.
• Există, de asemenea o cunoaștere ridicată a legislației privind achizițiile pe piață, astfel încât numărul erorilor de bază este neglijabil.
• In Romania, partea de pregatire a proiectelor a fost deficitara, multe dintre problemele care apar in contestatii tin de o pregatire deficitara a documentatiilor.  O reziliere de contract duce la o amanare de 2-3 sau poate chiar 4 ani a unui proiect.

In Romania, legislatia achizitiilor publice pentru proiectele de infrastructura este  in curs  de a fi amendata. Ordonanta din data de 8 martie 2022 aduce 5 modificari semnificative:

1. Un singur set de intrebari de clarificare adresate ofertantilor;
2. Acordarea unui termen de o zi pentru depunerea documentelor suport, acesta putand fi prelungit pana la 3 zile;
3. Furnizorii pot fi platiti direct, o astfel de interventie putand duce la o noua serie de litigii, cu implicatii asupra termenelor de executie a proiectelor;
4. Cautiunea poate fi blocata daca, atunci cand contestatia este respinsa, autoritatea solicita daune, fiind necesara insa demonstrarea prejudiciului;
5. Au aparut noi cadre de rezilieri adaugate in contract, insa au aparut si termene limita pentru obtinerea autorizatiilor.

 Privind noile propuneri legislative:

• Rolul principal al acestor modificari a fost fluidizarea relatiei tripartide.
• S-au pregatit o serie de propuneri: trasarea ferma a limitelor reevaluarii si imposibilitatea de a se reveni in cascada cu noi aspecte de catre niciun participant; acordarea posibilitatilor de a critica modalitatea de evaluare a altor participanti; clarificarea modalitatii in care accesul la documentele de oferta este protejat; termenul de contestare (reglementarea actuala este de 7-10 zile) se calculeaza de la data emiterii actelor vatamatoare; obligatia de a prezenta si include in documentatia de oferte acele autorizatii si avize care nu sunt explicit impuse, dar care sunt totutusi necesare pentru executarea proiectelor.
• Se incearca cresterea calitatii documentatiei, dar este si rolul pietei sa isi ridice standardele, mai ales ca exista suficiente fonduri, ceea ce nu s-a mai intamplat niciodata la nivelul infrastructurii feroviare.
• Aceste prevederi, scurtarea unor termene, modul de obtinere a avizelor, impunerea unei discipline mai mari in procedura de achizitii, sunt binevenite.

Propunerea legislativa necesita imbunatatiri, iar in zona de acorduri, autorizatii si avize, pe langa propunerile care au fost statutate, ar trebui luat in considerare ca pentru proiectele de infrastructura nationala, in anumite situatii sa se poata emite autorizatii de constructii in regim de urgenta fara a parcurge toate etapele de obtinere a avizelor, acestea putand fi obtinute pe parcursul evolutiei proiectelor.

Exista o practica in zona achizitiilor de a depune contestatii de catre operatorii economici pentru a-si obtine timp si termene pentru a-si pregati ofertele. Toata piata ar trebui sa lucreze astfel incat sa fie pregatiti pentru a depune oferte, nu sa prelungeasca termenele de deschidere din cauza ca nu-si pot obtine documentele.

• Un exemplu in acest sens a fost Simeria-Sighisoara, cand lucrurile au putut fi accelerate datorita modalitatii de obtinere a avizelor in regim de urgenta. Contestatiile proiectului Timisoara-Arad-Caransebes au durat 2 ani, normal fiind ca in momentul in care un operator contesta in mod repetat acelasi subiect, daca pierde in instanta, sa existe o cautiune exectutata. In Polonia, se practica acest sistem de taxare a cautiunilor.

Pe proiectele majore sunt clarificari destul de multe, zona feroviara avand multe clarificari tehnice, pentru ca sunt foate multe specialitati si atunci pot interveni probleme legate de acest aspect in cadrul procedural.

Achizitiile ARF sunt de o valoare mai mica decat cele ale CFR, dar pe partea de legislatie de achizitii publice se aplica prevederile din domeniu, cautandu-se formulele de a accelera procedurile si lucrandu-se, in acelasi timp, la pregatirea de documente de investitii care sa poata acoperi o perioada cat mai mare de timp.

Finantarile din PNRR si alte fonduri europene

• Domeniul feroviar beneficiaza de cea mai mare alocare pe care a avut-o vreodata: pe langa cele aproximativ 4 miliarde de euro din PNRR, mai exista Programul Operational Transport care duce disponibilul de fonduri pentru 2021-2027, incluzand si PNRR, la peste 10 miliarde de euro.
• Pentru finantarile din PNRR, toate sumele trebuie contractate pana in 2023, iar ultimele facturi pot fi trimise pana la jumatatea anului 2026.
• Un lucru important inceput la sfarsitul anului trecut in contextul cadrului pregatit de PNRR, este faptul ca se lucreaza la studii suport pentru operatorii de transport feroviar existenti pe piata ca sa poata derula investitii in modernizarea vehiculelor existente si pe termn lung se vorbeste chiar si de automotoatre, pentru ca se pot face economii din punctul de vedere al poluarii.
• Problema cheie, din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor, este capacitatea de a cheltui acesti bani. Aici este o relatie tripla: intre Minister, companie (CFR, respectiv ARF) si piata in sine.
• Urmatorii doi ani sunt cheie pentru lansarea licitatiilor si semnarea contractelor.
• CFR a lansat cele mai mari proceduri de achizitii din PNRR - cele doua proiecte majore Timisoara-Arad-Caransebes si Cluj-Episcopia Bihor.
• Pe langa contractele majore, CFR va demara si proiecte derulate pe toata reteaua feroviara: proiecte de ridicare a restrictiilor de viteza, context in care ar trebui sa se gandeasca la modalitatile de contestare, astfel incat aceste lucarari sa fie finalizate pana in 2026, asa cum sunt incluse in PNRR.
• Datorita fondurilor europene puse la dispozitie pentru investitii in materia rulanta atat prin PNRR, cat si prin Programul Operational de Transport, iesirea in piata de achizitii va fi mai dinamica, vizand atat automotoare electrice sau pe hidrogen, cat si locomotive.

Vă invităm să consultați agenda următoarelor evenimente și formări CCIFER.