Bilantul evenimentului

Retour sur: Matinal Digital cu experții CCIFER

CCIFER a organizat în data de 17 martie 2022 un Matinal Digital despre impactul crizei geopolitice din Ucraina asupra comunității de afaceri franco-române, în cadrul căruia au fost restituite rezultatele Flash-ului comunității derulat între 7-14 martie.

Experții invitați au fost:

• E.S. Laurence AUER – Ambasadoarea Franței în România
• Adrian CODÎRLAȘU – CFO, CFA Institute
• Dan PETRE – Sociolog și Profesor Universitar, SNSPA
• Andrei ȚĂRNEA – Director General al Departamentului Comunicare și Diplomație Publică, MAE

Discuțiile au fost moderate de Ovidiu NAHOI, Redactor Șef la RFI.

Principalele subiecte abordate:

Scopul relocalizarii în România de forțe militare si logistice. Poziția României din punct de vedere militar față de zona de război.

• Atunci cand vorbim de un risc major de razboi in Europa, se cere un raspuns din partea statelor din regiune si a Aliantei care este chemata sa asigure securitatea colectiva. NATO fiind o alianta defensiva a 30 de state care acopera un miliard de cetateni, tarile din flancul estic au argumentat nevoia de a asigura securitate suplimentara prin intarirea capacitatilor de aparare.  Acest lucru s-a intamplat in etape pentru a nu contribui la escaladarea circumstantelor.
• Activarea unor prevederi clare in tratat si a unor masuri de aparare colectiva ale NATO care presupun disponibilizarea unor forte de reactie rapida, a dus la trimiterea pe teritoriul Romaniei de soldati francezi, italieni, belgieni. Au fost, de asemenea, multiplicate operatiunile de politie aeriana la care contribuie Germania. Deci exista pe tot flancul estic un raspuns care sa asigure securitatea cetatenilor Aliantei.

Riscurile și măsurile pe termen scurt și mediu pe care BNR le ia pentru a preveni creșterea inflației și eroziunea cursului valutar.

• Romania si intreaga economie mondiala era pe un trend de crestere a ratei inflatiei, trend cauzat de preturile la energie. Dupa invazia rusa, prin Ucraina trecand conductele de gaz spre Europa si Rusia fiind un exportator de petrol, s-a creat un risc la nievl global care s-a vazut in cresterea pretului petrolului. Prin efortul celorlalte state de a majora productia, se observa deja ca preturile la diversele categorii de petrol sunt in scadere, insa sunt mai mari fata de perioada anterioara invaziei, iar acest lucru adauga niste puncte la inflatia deja ridicata.
• Un alt risc vizeaza partea de produse alimentare, Ucraina fiind un mare exportator de cereale si de ulei de floarea soarelui, este posibil ca pe plan intrenational, din causa reducerii exportului din Ucraina, sa creasca preturile. Pentru Romania inasa un este un risc, pentru  ca Romania este producator al acestor prouse alimentare. Prin urmare, exista aceste doua componente, energie si alimente, care vor adauga un punct – doua inflatiei din Romania, putand avea o inflatie de 10% anul acesta, care se va reduce incepand cu anul viitor.  Nu exista niciun risc insa pe cursul de schimb care a ramas la 4,95, desi leul este pe un trend de depreciere.
• Pentru a lupta cu inflatia, BNR creste rata de dobanda, rata de dobanda de politica monetara  putand ajungand la 3,5 – 4, ceea ce ar insemna o rata robor de 4,5 – 5 in acest an. De asemenea, BNR a inceput din nou sa cumpere titluri de stat pentru a nu fi un deficit de lichiditate pe piata.

Principalele cauze ale stresului salariaților si pârghiile pe care o companie le are la îndemână pentru a diminua nivelul de stres al acestora.

• Factorii care contribuie la stresul salariatilor sunt multiplii. In primul rand, oboseala provocata de pandemie, pentru ca au fost doi ani de agitatie si haos. Un alt factor este legat de situatia economica pe care multi o anticipeaza. Studiile arata ca principalele ingrijorari ale romanilor sunt legate de zona economica, inflatie, cresterea costurilor la energie, cursul valutar.
• O alta directie care aduce tensiune este alinierea dintre cauza pe care o sprijina compania si obiectivele economice ale acesteia, pentru ca cele mai multe companii din Romania, chiar si companiile multinationale, nu au planuri de rezilienta pe termen lung pentru a gestiona aceasta situatie.
• O alta zona de tensiune, anticipata de catre angajati, este siguranta locului de munca. Astfel, combinatia tuturor acestor factori duce la un nivel mai ridicat de stres care se manifesta printr-o tensiune difuza cu privire la disponibilizari, securitatea locului de munca.

Sanctiunile impotriva Rusiei si posibilitatea ca aceasta sa redevina un partener international de incredere

• Sanctiunile reprezinta obiectul negocierilor, fiind o reactie la un act cu implicatii juridice. Incalcarea flagranta a dreptului international a determinat statele lumii sa reactioneze la ceea ce este o amenintare pentru securitatea globala. Atata timp cat aceasta amenintare persista, este putin probabil sa vedem aceste sanctiuni ridicate care nu sunt o simpla pedeapsa, ci un instrument in relatiile internationale care sa permita solutii negociate.
• Suveranitatea si integritatea teritoriala a statelor este aparata de principii fundamentale al dreptului de ordin actual care nu pot fi schimbate prin forta. In consecinta, este greu de imaginat in acest moment care va fi mecanismul specific care va duce la ridicarea sanctiunilor.
• Cresterea interdependentelor economice si de societate, de la investitii, la liber schimb, la comertul cu enrgie sau cu produse fundamentale in economiile ambelor parti, a creat o serie de argumente puternice de a nu actiona suficient de ferm si de a nu raspunde proportional la amenintarea pe care o reprezentau politicile Kremlinului.
• UE trebuie sa ia decizia de nu mai importa petrol din Rusia pentru a stopa finantarea acestui razboi.
• Este necesara o relatie de viitor cu Rusia, dar depinde in mare masura de actiunile Federatiei Ruse cum va fi aceasta relatie. Daca alege sa contiunue razboiul, acest lucru este incompatibil cu o relatie normala.

Evolutia emigrației în perioada următoare

• Romania nu va beneficia foarte mult de pe urma fluxului de populatie din Ucraina, pentru ca cei mai multi dintre refugiati se intreapta catre vestul Europei, in special forta de munca educata si cu expertiza. In Romania este posibil sa ramana forta de munca mai putin pregatita, dar acest lucru aduce bariere de limba, de scris, integrarea fiind dificila. Este de vazut insa in ce masura infrastructura economica, sociala si de servicii va fi capabila sa absoarba acest flux de refugiati, dar avem datoria morala de a fi solidari.

Modul in care au reactionat Uniunea Europeana si Franta la criza din Ucraina

• Franta detine presedentia Consiliului Uniunii Europene, fiind preocupata la momentul actual de modul in care economiile statelor absorb socul economic generat de criza geopolitica din Ucraina.
• Guvernul Frantei a adoptat mai multe masuri privind un mecanism de sustinere a industriilor cele mai afectate, un exemplu fiind domeniul agricol.
• In ceea ce priveste tranzitul refugiatilor ucrainieini, ne aflam intr-o etapa mai lunga care necesita eforturi suplimentare, motiv pentru care Romania poate accesa Mecanismul European de Protectie Civila.
• Atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul Romaniei, au fost luate masuri exceptionale de solidaritate, insa este nevoie de o viziune pe termen lung. S-a acordat protectie temporara tuturor refugiatilor ucrainieni , demers care permite acordarea unui permis de sedere si de munca, astfel incat refugiatii sa poata sa se inscrie in sistemele sociale.

Vă invităm să consultați rezultatele Flash-ului comunității aici.