Bilantul evenimentului
Retour sur: Reuniunea Grupului de Lucru Tranziție Verde
Prima reuniune din 2026 a Grupului de Lucru Tranziție Verde (18 februarie) a pus în prim-plan riscurile climatice și presiunea tot mai mare asupra mediului de afaceri de a integra adaptarea și decarbonizarea în strategiile de dezvoltare. Într-un context economic și geopolitic complex, participanții au subliniat că schimbările climatice nu mai sunt un risc îndepărtat, ci o realitate cu impact direct asupra investițiilor, infrastructurii și competitivității.
România se încălzește mai rapid decât media globală
Invitatul principal al ediției, Mihnea Cătuți, Director Executiv al Energy Policy Group, a prezentat concluziile raportului național dedicat schimbărilor climatice, un studiu interdisciplinar care sintetizează cele mai recente date științifice privind evoluțiile climatice din România.
Potrivit datelor prezentate:
Temperatura medie anuală a României a crescut cu 2,11°C în perioada 1958–2023, peste media globală și europeană.
Valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense, cu proiecții de până la 40 de zile suplimentare de caniculă anual până în 2050.
Seceta tinde să devină un fenomen structural, nu episodic, cu impact major asupra agriculturii și resurselor de apă.
Alternanța dintre secetă severă și precipitații torențiale transformă fenomenele extreme în „noua normalitate”.
Concluzia centrală: România intră într-un deceniu decisiv, în care adaptarea devine prioritate națională, iar politica climatică se transformă într-o politică de dezvoltare economică. Fără acțiune rapidă, vulnerabilitățile și pierderile economice vor crește semnificativ.
Costurile inacțiunii depășesc costurile tranziției
Raportul evidențiază că impactul economic al schimbărilor climatice crește mai rapid decât capacitatea de adaptare a politicilor publice. Agricultura rămâne extrem de vulnerabilă la secetă și temperaturi extreme, sectorul energetic se confruntă cu cerere crescută pentru răcire și variabilitate hidrologică, iar infrastructura generează costuri tot mai mari de întreținere.
În paralel, tranziția energetică este descrisă drept inevitabilă, însă incompletă. Transportul și clădirile devin principalele surse de emisii, iar următoarea etapă a tranziției va avea o componentă socială pronunțată, cu implicații directe asupra populației.
Reziliența – noul standard în business
În a doua parte a întâlnirii, Roxana Suciu, ESG Director la KPMG, a abordat tema internalizării riscurilor și vulnerabilităților climatice în strategiile companiilor.
Ea a subliniat că, la nivel global, planurile actuale de acțiune nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Acordul de la Paris, iar concluziile recentei conferințe COP30 indică faptul că țintele climatice sunt „off the track”.
Exemplele recente demonstrează dimensiunea riscurilor:
Inundațiile din Valencia (2024) au produs pagube de aproximativ 11 miliarde USD, dintre care doar 4,2 miliarde au fost asigurate.
Inundațiile din Germania și Europa Centrală și de Est au generat pierderi totale de peste 9 miliarde USD.
În România, recordurile de temperatură, seceta prelungită din 2018–2021 și intensificarea fenomenelor extreme arată că riscurile climatice au deja manifestări locale concrete.
Potrivit Roxanei Suciu, reziliența este esențială pentru:
protejarea valorii activelor și a performanței planificate,
reducerea costurilor pe termen lung prin integrarea adaptării în infrastructură,
protejarea investițiilor dedicate obiectivelor net-zero,
conformitatea cu reglementările și cerințele de raportare în continuă evoluție.
Adaptarea și competitivitatea – teme centrale pentru 2026
Întâlnirea, moderată de Roxana Chiș, ESG & PA Manager Romcarton Ambro și lider al Grupului de Lucru Tranziție Verde, a deschis seria dezbaterilor din 2026 cu un mesaj clar: adaptarea la schimbările climatice nu mai este opțională, ci o condiție pentru competitivitate și stabilitate economică.
