Interviu

BRD ÎN 2030: PARTENER PENTRU SUSTENABILITATE, CULTURĂ ȘI COMUNITATE

De vorbă cu Flavia Popa, Secretar General, BRD Groupe Société Générale

„Ne dorim ca BRD să fie mai mult decât o bancă: un partener care înțelege lumea în care trăim și contribuie activ la transformarea ei,” spune Flavia Popa, Secretar General BRD Groupe Société Générale. În 2030, viziunea BRD se concentrează pe finanțarea tranziției verzi, susținerea comunităților și oferirea unei experiențe digitale simple și de încredere pentru clienți. În spatele acestei misiuni stă o filosofie clară: sustenabilitatea nu este doar un produs, ci un dialog, iar responsabilitatea se cultivă prin cultură, sport și educație.

Cum va arăta BRD în 2030, din perspectiva sustenabilității, culturii și relației cu clienții?

Din perspectiva sustenabilității, obiectivul BRD este să fie un actor relevant în finanțarea tranziției verzi, dar și un reper pentru comunitate prin implicarea în sprijinirea culturii, sportului și educației. Ca și acum,  și în viitor,  ne dorim ca experiența clienților să fie una simplă, rapidă, bazată pe încredere și soluții digitale.  Banca va continua să fie un partener care înțelege lumea în care trăim și care contribuie activ la transformarea ei.

Care sunt principalele bariere în tranziția companiilor românești către sustenabilitate și cum le sprijină BRD?

Uneori barierele nu sunt lipsa banilor sau a tehnologiei, ci frica de schimbare și absența unui partener de drum. Rolul nostru este să fim acolo cu solutii de finanțare adecvate , cu expertiză și încredere. Nu tratăm sustenabilitatea ca pe un produs de vândut, ci ca pe o conversație mai lungă, în care contează și ceea ce nu este imediat vizibil.

Cum influențează viziunea dvs. personală direcția sustenabilă a BRD?

Îmi place să cred că fiecare om adaugă o nuanță locului în care lucrează. Pentru mine, sustenabilitatea înseamnă să faci bine azi fără să compromiți ziua de mâine – în decizii, în relații, în felul în care te porți cu ceilalți. Asta încerc să fac, împreună cu colegii mei la BRD: o cultură în care responsabilitatea nu e impusă, ci asumată.

Cum ați ajuns la viziunea din spatele Locker Room – sport ca vulnerabilitate și inspirație?

Locker Room a pornit din nevoia de a spune altfel poveștile sportivilor, nu doar prin cifre și trofee, ci prin ceea ce simt și trăiesc ei atunci când nu-i mai aplaudă nimeni, în intimitatea lor, în vestiar. De multe ori forța lor vine tocmai din fragilitate, iar sportul este un teren al devenirii, nu doar al luptei și, eventual, al victoriilor. Acolo se nasc lecțiile care inspiră cu adevărat. Cred că avem nevoie, ca societate, să învățăm să vorbim mai deschis si despre eșec, despre emoții, despre ceea ce ne face umani. Sportul este un teren fertil pentru astfel de conversații.

Ce ați învățat din apropierea BRD de comunități prin Fundația9 și Caravana9?

Am învățat că valorile profunde nu țin de geografie sau de acces la cultura „mare”, ci de modul în care o comunitate trăiește împreună. A fost un exercițiu de comunicare și de învățare, care ne-a confirmat că apropierea reală se face mai ales prin prezență. Caravana9 a ajuns în locuri unde poate nu ajungeau mereu nici cultura, nici conversațiile despre viitor. Și acolo am descoperit o energie extraordinară, o sete de sens și de apartenență. Am învățat că rolul nostru nu e să „aducem” ceva, ci să creăm spațiu pentru ca lucrurile să se întâmple. Să fim catalizatori.  

Ce rol are BRD în conturarea carierelor tinerilor prin Mindcraft, Innovation Labs sau HUBs?

Noi ne dorim mereu să fim acel tip de adult care nu spune „știm noi mai bine”, ci care ascultă. În Mindcraft sau Innovation Labs nu e vorba de a-i ghida spre o destinație anume, ci de a le oferi spațiu ca să-și construiască propriile hărți. Tinerii nu vor rețete, ci contexte în care curajul, creativitatea și greșelile să fie posibile. Iar noi învățăm mult de la ei, tocmai fiindcă ne permit să le fim alături fără să le impunem ceva.

Ce vă spun direct tinerii care participă în aceste programe? Ce îi motivează cel mai mult?

Tinerii ne spun că vor mai mult decât decor sau aplauze: vor să conteze, vor să fie ascultați, nu evaluați. Îi motivează autenticitatea, să simtă că fac parte dintr-un proces, nu că sunt un pretext de imagine. Când le oferi spațiu, răspund cu o maturitate care uneori te lasă fără replică. Ce le spun eu este că nu au nevoie să aștepte „permisiunea” de a fi lideri – sunt deja, doar că într-o formă încă nestructurată. Iar aceste proiecte ne învață și pe noi să fim mai deschiși, mai curioși, mai prezenți.

Cum vedeți impactul BRD în sport prin modele ca Neagu sau Drăgușin? Ce înseamnă „sport cu rost”?

Cristina și Radu sunt, pentru mine, exemple de forță interioară și echilibru, nu doar de performanță. Prin ei, sportul devine un limbaj care spune: „Se poate orice – cu muncă, cu căderi, cu reveniri”. „Sport cu rost” nu înseamnă să alergi după medalii, ci să fii perseverent și uman, și prin asta să devii un model. E un tip de impact care nu se măsoară în clasamente.

Ne puteți detalia cum va arăta Climate Change Summit anul acesta? Ce tematică va adresa?

Climate Change Summit 2025 va aduce din nou la București lideri globali, experți și organizații pentru a explora soluții concrete la schimbările climatice. Agenda din acest an se concentrează pe subiecte esențiale pentru regiunea noastră și pentru Europa în ansamblu, precum securitatea energetică, reziliența și adaptarea la schimbările climatice, autonomia europeană și utilizarea responsabilă a resurselor de apă. Ne dorim și sperăm ca aceste dialoguri să nu rămână la nivel de dezbatere, ci să genereze parteneriate și acțiuni concrete care să ajute la accelerarea tranziției către sustenabilitate.

Cum păstrează BRD valorile franceze – solidaritate, educație, echilibru – într-un mediu globalizat?

Valorile respective sunt parte integranta din ADN-ul cultural și o direcție în care acționăm și în care credem. Solidaritatea se reflectă de exemplu prin modul în care ne implicăm direct în comunități, prin ceea ce face Fundația9, care susține creația contemporană, jurnalismul cultural și dialogul civic.

Educația este o prioritate constantă, mai ales în zona STEM, și desigur prin platforma de problem solving journalism – Scoala9.ro.

Cât despre echilibru, îl căutăm în toate deciziile noastre – între performanță și responsabilitate, între digitalizare și relația umană, între prezent și viitor. Într-un mediu globalizat, aceste valori devin repere care ne ajută să rămânem fideli unei identități care pune omul în centru.

Ce le-ați spune tinerilor care vor conduce România în 2040?

I-aș felicita pentru determinarea și forța de a-și propune să aiba acest rol, chiar și ca obiectiv pe termen lung. Și i-aș încuraja să creadă în ei, să se adapteze constant la mediul în continuă schimbare fără să își altereze valorile și principiile,  să învețe să pună întrebările potrivite. Să nu confunde vizibilitatea cu influența și nici autoritatea cu înțelepciunea.

Să învețe  să asculte, să fie curioși și le-aș propune să își amintească de unde au plecat – nu ca un exercițiu de nostalgie, ci ca un mod de a rămâne ancorați. Le-aș mai spune să nu uite că puterea nu e un scop, ci o responsabilitate. Una care se poartă cu luciditate, cu empatie și cu o doză sănătoasă de îndoială.