Comunicare -Presa
REZILIENȚA ȘI ANTIFRAGILITATEA ÎN VIZORUL MEDIULUI DE AFACERI
- Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România a organizat Conferința anuală Perspective Economice ale României la Academia de Studii Economice din București.
- Evenimentul a fost deschis de Francois Coste, președinte CCIFER, și de ES Laurence Auer, Ambasadoarea Franței în România.
- Invitații speciali, Csaba Balint, membru în CA al BNR, și Cosmin Alexandru, Decan și co-fondator al primei facultăți de Antreprenoriat din România și din Sud-Estul Europei, au adus perspectivele macroeconomice și explicat conceptul de antifragilitate pentru companii și societate.
- 200 de persoane, lideri de afaceri, din comunitatea CCIFER, profesori și studenți de la ASE au luat parte la prezentări și mese rotunde dedicate unor teme de actualitate precum: aderarea României la spațiul Schengen și la OCDE, criza de energie, exodul talentelor, oportunități de dezvoltare pentru menținerea competitivității țării.
„Săptămâna trecută am inaugurat Centrul euro-atlantic al Rezilienței pe care România îl va înființa pe baza unui parteneriat public-privat. Reziliența și antifragilitatea sunt două cuvinte cheie pe care le întâlnim în relațiile bilaterale, dar și pentru construcția politicilor noastre europene. Din perspectiva geopolitică, cifrele de productivitate sunt excelente. România are una dintre cele mai dinamice economii din Europa Centrală și Orientală și chiar din Europa. Avem o creștere de 4,8% și perspective de creștere în viitor, cu o putere de atractivitate integrală. Franța nu este doar al treilea mare investitor în Romania, dar suntem a doua țară în ceea ce privește noile investiții. Asta se datorează accesării fondurilor europene, atractivității, cu noi proiecte care se întrevăd în viitor, în materie de energie, sănătate, nuclear și apărare”, a declarat ES Laurence Auer, Ambasadoarea Franței la București, în deschiderea conferinței.
Maraton de informație de business
Organizată de CCIFER la fiecare sfârșit de an, conferința Perspective Economice ale României a adus în discuție teme de actualitate și larg interes pentru comunitatea de business, de-a lungul a două mese rotunde. Evenimentul s-a dovedit un adevărat maraton de informație economică datorită prezenței celor 15 invitați, lideri de activități din industrii și sectoare cheie, reprezentanți ai autorităților și din organizații de profil. Aceștia au expus puncte de vedere, viziuni pe termen scurt, mediu si lung, dar și îngrijorări.
Aderarea României la Schengen și la OCDE, privite ca două obiective mari ale României, au fost abordate mai ales din prisma prezenței mediului de afaceri privat, Franța fiind al treilea mare investitor în România, cu investiții de 8,6 miliarde euro.
Luca Niculescu, Secretar de Stat pentru procesul de Aderare al României la OCDE în cadrul MAE a precizat că România este pregătită de ani buni pentru a începe acest proces. „Există un consens din partea întregii clase politice din România pentru aderarea țării noastre la OCDE. Este cel de-al treilea mare obiectiv, după UE și NATO. A fi în OCDE înseamnă că vom fi pe o hartă a investițiilor cu vizibilitate internațională, mai mare decât cea pe care o avem acum, dar și acces la cei mai buni experți din lume. Mediul de afaceri poate ajuta la aderare, implicând-se și dialogând cu sectorul public.”
La rândul sau, Radu Burnete, director executiv Confederația patronală Concordia, a adăugat că „Schengen și OCDE sunt ultimele cluburi occidentale la care România trebuie să adere. Mediul de afaceri poate sprijini România în acest proces prin accelerarea reformelor necesare. Dacă ne referim la transport, un șofer din România petrece 40% din timpul său stând în vamă, în timp ce un șofer dintr-o țară membră Schengen petrece 12% din timp”.
Fiecare invitat a abordat sectorul pe care îl reprezintă, pornind de la tema rezilienței și a antifragilității în societate și în companie, iar Cosmin Alexandru, Decan și co-fondator al primei facultăți de Antreprenoriat din România și din Sud-Estul Europei, a explicat acest concept: “Companiile și societatea trebuie să folosească factorii de stres pentru a deveni mai puternice la capătul unei crize. Cum putem face asta? Evitând supraprotecția în rândul echipelor, dozând corect ajutorul pe care îl oferim angajaților și distribuind cât mai multă încredere, putere de decizie și folosind adevărul. Greșelile pot deveni folositoare, dacă le tratăm și le gestionăm. Procesul de învățare ar trebui sa fie asumat împreună”.
Perspectiva macroeconomică a fost oferită de expertul economic Csaba Balint, Membru în CA al BNR, care a explicat că reziliența economiei “este determinată de dimensiunea șocului care o lovește, apoi de ansamblul de vulnerabilități economice cumulate în anii anteriori (ex. bula imobiliară, credite acordate în valută, deficit de cont curent). În România este nevoie de 5-6 ani pentru ca economia să-și revină după criză. România are o creștere economică de 4-6% (consumul este principalul motor de creștere economică). Deficitul a continuat să crească, dar investițiile au performat în România. Fondurile europene pot contrabalansa problemele cauzate de războiul crizei energetice. Suntem pe un platou inflaționist, dar inflația va fi stabilizată în 2023”.
În completare, Claudiu Cercel, Deputy CEO BRD Groupe Societe Generale, a evidențiat factorii pozitivi: „România are o reziliență remarcabilă în contextul actual. Este mai puțin dependentă de export decât alte țări membre UE, există multe șantiere de infrastructură pornite, dispune de autonomie energetică, are o politică inteligentă a băncii centrale și este pregătită pentru absorbția de fonduri europene. Ne așteptăm la 2-3% creștere economică în 2023”.
Cristian Păun, profesor universitar și Prodecan al Facultății de Relații Internaționale din cadrul ASE, a întărit faptul că apartenența la UE a României ajută în ceea ce privește antifragilitatea. “Avem nevoie să fim în Schengen, în OCDE, dar și să trecem la zona euro. Proiectele de aderare la UE și la NATO au fost singurele care au condus la transformări în țară. Ca să fim mai antifragili, e necesar să fim și realiști, acceptând ce putem să facem, dar și să avem ambiția de a învăța și de a face reforme. În România, capitalizarea pieței bursiere este de 10% din PIB, iar media OCDE este 147% din PIB. La nivel de OCDE, este de 14 ori mai capitalizată decât România. Aderarea la zona euro este mai importantă decât aderarea la Schengen, deși este mai greu de realizat deoarece România are 60% datorie din PIB”.
Reindustrializarea României, obiectiv comun UE
În cadrul celei de-a doua mese rotunde, invitații din panel au abordat tema reindustrializării României, drept un obiectiv comun la nivel de UE, dificultățile din unele sectoare, legate de infrastructură, competiția mondială, inflația, costul energiei, exodul forței de muncă și nevoia de personal calificat. Totodată, au fost evocate proiecte noi care pot aduce beneficii, cum ar fi eolienele de mare, în domeniul energiei.
Florin Spătaru, Ministru, Ministrul Economiei: „Obiectivul de industrializare a României este un obiectiv comun al UE și ne integrăm prin investiții, specularea de oportunități legate de tranziția energetică și tehnologică. Statul sprijină investițiile verzi, avem un deziderat în ceea ce privește economia circulară – care reprezintă o obligație a statului de a utiliza cât mai multe resurse în lanțul de valoare - cu finanțare în 2023 pentru câteva proiecte pilot. Avem scheme de ajutor pentru mediul de afaceri. Vom definitiva strategia pe hidrogen până la sfârșitul anului, pentru ca el nu trebuie doar produs, ci și stocat. Avem o strategie pentru componenta de energie care trebuie utilizată corespunzător, mai ales în producția cu valoare adăugată mare (baterii, hidrogen, energie regenerabilă – panouri solare, pompe de căldură).
Adrian Sandu, Secretar general Acarom: „Industria auto la nivel mondial trece prin transformări care nu s-au mai văzut de la începutul acestui sector economic. Legislația la nivel UE impune electrificare totală a vehiculelor care se comercializează în Europa, până în 2035. Este o presiune suplimentară. Industria auto națională și europeană și-a luat angajamentul de a respecta aceste ținte. Din păcate, contextul războiului a adus o nouă presiune asupra sectorului, creșterea prețului la combustibil și la materii prime, dar și la energie. În prezent, toți constructorii urmează un plan de decarbonare a industriei. Orice model de mașină va avea cuantificat nivelul de emisii de CO2 pentru fiecare componentă asamblată pe mașină, astfel încât, la final, clientul va ști câte emisii de carbon au fost generate pentru a fi fabricat. E nevoie, însă, de infrastructură adaptată, de stații de încărcare, de accesarea fondurilor din PNRR din capitolul Tranziție verde. 2023 va fi un an al investițiilor în sectorul auto”.
Adela Bradu, Corporate &Communication Director Romcim: “Există o fereastră de oportunitate pentru accesarea fondurilor europene. Va trebui să fim într-o competiție europeană. E nevoie de un dialog public-privat constant pentru aliniere și dezvoltare, să definim parcursuri mai clare legate de fondurile UE”.
Gabriela Dan Untersech, Senior Developer Offshore Wind for the Region Total Energies: „Populația planetei a ajuns la 8 miliarde, cererea de energie va fi mult mai mare în următorii ani și trebuie să venim cu soluții noi în acest mix energetic. România are șansa în viitor de a avea acest mix echilibrat, iar proiectele de eoliene pe mare pot avea un impact semnificativ. Au un efect benefic pentru un sistem de producție echilibrat și poate genera forță de muncă. 35% din energie ar trebui să provină din surse regenerabile până în 2040.”
Irina Munteanu, Director general Veolia România Servicii Integrate: „Inovarea este imposibilă fără oameni cu competențe și nici nu putem exista fără ei. Avem multe provocări pe piața muncii: declinul demografic (mai mulți vârstnici decât populație tânără), exportul forței de muncă, competențe limitate (sistem educațional neadaptat nevoilor de pe piața de muncă), diferențele generaționale”.
Aura Rădulescu, CEO Cora România: „2022 a fost un an bun pentru industria de retail, nu a fost așa de afectat ca alte sectoare. În contextul actual, inflația mare, prețurile energetice mari, problemele pe lanțul de aprovizionare au temperat consumul. Se simte creșterea nevoii de securitate financiară, reîntoarcerea la nevoile de bază. Sectorul de retail este rezilient, prețul produselor finale nefiind la nivelul prețurilor crescute la energie. Avem o cerere foarte mare și în creștere pe piața de achiziții online. Consumatorii vor să fim și mai implicați in comunitate (domeniul sănătății sau al educației)”.
Conferința Perspective Economice ale României a fost organizată cu sprijinul partenerilor Academia de Științe Economice din București (ASE), FABIZ, BRD Groupe Societe Generale, Cora Romania, Gruia Dufaut Cabinet d’Avocats, Mazars, Michelin, Romcim, TotalEnergies Marketing Romania.
Despre CCIFER
Fondată în anul 1996, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) este o comunitate de afaceri bazată pe savoir-faire-ul francez. Este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, comunităților, a companiilor și a României. CCIFER reunește peste 550 de companii franceze și române. Companiile membre sunt lideri în diverse sectoare de activitate ale economiei locale. CCIFER exprimă o poziție comună a investitorilor francezi în România în dialogul public-privat, alături și de alte organizații de profil, respectiv Coaliția pentru Dezvoltarea României.
Mai multe informații despre prezența franceză în România, aici.
